Blogul Redescoperă România

Copsa Mare. Recuperarea patrimoniului

47-custom In inima Transilvaniei, intr-o zona renumita pentru bisericile fortificate, peisajele mitice si traditiile pline de farmec, la o distanta de Biertan ce poate fi parcursa cu usurinta pe jos, se intinde micul sat Copsa Mare. Silueta impresionantei biserici evanghelice construita acum sase secole se vede inca din departare, iar casele traditionale sasesti, perfect aliniate de-a lungul strazii, cu portalurile inalte tipice care nu lasa sa se intrevada curtea, incanta privirile oricarui ratacit pe aceste meleaguri. Aflandu-se in aceeasi situatie cu majoritatea zonelor rurale romanesti, sub amenintarea distrugerilor masive produse de o modernizare inadecvata, asezarea se confrunta cu o schimbare ce avea sa-i altereze specificul pentru totdeauna. Din fericire, in urma unei vizite in Transilvania, Giovanna si Paolo Bassetti, oameni de afaceri italieni, au decis sa demareze un proiect de dezvoltare durabila in Copsa Mare, bazat pe recuperarea patrimoniului arhitectural si pe dezvoltarea turismului, protejand si promovand astfel unicitatea locului. Totul a inceput cu o vizita in Transilvania in anul 2005, cånd, printr-o simpla coincidenta, sotii Bassetti au ajuns in Copsa Mare si, fermecati de aceste locuri, au decis sa se implice in mod activ in recuperarea arhitecturii traditionale. Au achizitionat o serie de case aflate intr-o stare avansata de degradare si au inceput sa le restaureze cu materiale si tehnici traditionale, demarånd in acelasi timp o adevarata campanie de „educare” a localnicilor, prin care sa-i faca sa renunte la termopane, la tabla de pe acoperisuri si la culorile stridente folosite la renovarea fatadelor. Au chemat mai apoi autoritatile locale sa le sprijine ideile. Astfel, in anul 2008, primarii din Sibiu, Bunesti, Atel, Alma, Avrig, Axente Sever, Bazna, Biertan, Cårta, Cårtisoara, Nocrich, Råu Sadului, Saliste, Slimnic, Valea Viilor si Cisnadie au semnat un manifest prin care s-a decis ca in aceste localitati sa fie respectate metodele si culorile traditionale pentru refacerea fatadelor cladirilor vechi, s-a interzis pe deplin folosirea termopanelor la ferestre si s-a impus folosirea exclusiva a tiglei pentru acoperisuri. Chiar daca au reusit sa convinga påna acum primarii celor 16 sate sa semneze manifestul, sotii Bassetti spera ca intr-un final sa impuna o lege care sa reglementeze modul de interventie asupra arhitecturii traditionale, fiind convinsi ca existenta acesteia va avea puterea de a revitaliza intreaga zona, printr-o dezvoltare accentuata a turismului. Deoarece promovarea culturii saxone este din ce in ce mai dificila, daca avem in vedere ca tot mai putini sasi ramån in zona, sotii italieni au decis sa creeze un fond privat prin care sa acopere o parte din costuri pentru cei care decid sa refaca fatadele caselor in spiritul traditiei. Drept urmare, peste 15 case s-au bucurat pana acum de renovarea fatadelor cu materiale traditionale. In anul 2006, cei doi au achizitionat prima casa saseasca de la Primaria Copsa Mare, completåndu-si ulterior proprietatile in zona cu alte sase cladiri. Prima constructie care a beneficiat de un minutios proces de restaurare a fost asa-numita Casa Verde, toate interventiile fiind realizate in urma unor consultari cu batranii locului, care cunosteau mult prea bine toate detaliile cu privire la arhitectura lor traditionala. Scopul sotilor Bassetti este protejarea unui patrimoniu deosebit de valoros, prin intermediul conservarii si dezvoltarii turismului si, poate cel mai important, prin strånsa colaborare cu localnicii, fundamentala pentru ca acestia sa inceapa sa-si pretuiasca traditiile. Ceea ce este cu adevarat remarcabil este faptul ca italienii au implicat Intreaga comunitate locala In proiectul de dezvoltare pe care l-au initiat. Ba, mai mult decat atat, acestia duc o adevarata campanie de promovare a tehnicilor si materialelor traditionale, fiind convinsi ca, odata cu stoparea renovarilor inadecvate si cu Incheierea procesului de restaurare a caselor traditionale, zona va beneficia de o dezvoltare cum nimeni nu s-ar mai fi asteptat. Ingrijirea patrimoniului in vederea transmiterii generatiilor urmatoare este o datorie a noastra, a tuturor, constituind, de cele mai multe ori, si singura sansa pentru promovarea unor zone defavorizate. Aceasta este lectia pe care Giovanna si Paolo Bassetti incearca sa ne-o transmita. Text: Reka Tugui Foto: Serban Bonciocat www.igloo.ro