Pasul Tihuța

Un nume de pe o hartă austriacă

Numele de Borgo Pass apare pentru prima dată pe harta realizată după a treia ridicare topografică austriacă, între 1869 și 1887. În romanul „Dracula”, trecătoarea devine poarta spre ținutul contelui: aici îl așteaptă trăsura pe Jonathan Harker, ca să-l ducă la castelul din Carpați.

Povestea este ficțiune, nu istorie. Contele lui Stoker nu a trecut niciodată pe aici, pentru simplul motiv că nu a existat. Numele a rămas însă, preluat ca atare în cele două ecranizări din 1931 ale romanului, cea în limba engleză, produsă de Universal Studios, și versiunea în limba spaniolă. Pentru mulți străini, Pasul Tihuța este și azi, înainte de toate, Borgo Pass.

Pe harta austriacă, numele nu avea nimic misterios. Apăruse după ce pe valea Bârgăului se construise drumul de legătură dintre Transilvania și Bucovina, iar cartografii au trecut pe hartă trecătoarea prin care urca acest drum. Restul l-a adăugat romanul.

Între Bârgău și Călimani

Pasul Tihuța, numit și Pasul Bârgău, iar în maghiară Borgói-hágó sau Burgó, este o trecătoare din grupa nordică a Carpaților Orientali. Se află la 1.201 metri altitudine, în sud-estul Munților Bârgău, cu Munții Călimani la sud. Pe culme, trecătoarea stă între Măgura Calului, de 1.229 de metri, la est, și muntele Piatra Fântânele, la vest.

Pasul leagă Depresiunea Dornelor de Depresiunea colinară a Transilvaniei, adică Bistrița de Vatra Dornei. Partea de vest ține de satul Piatra Fântânele, din comuna Tiha Bârgăului, în județul Bistrița-Năsăud. Partea de est este în satul Căsoi, din comuna Poiana Stampei, județul Suceava. Trecătoarea este, așadar, și o graniță între două județe și între două provincii istorice: dintr-o parte urci din Transilvania, din cealaltă cobori în Bucovina, spre Depresiunea Dornelor.

Nu este singura trecătoare din zonă. Spre nord se află Pasul Grădinița, spre nord-est Pasul Mestecăniș, spre est Pasul Păltiniș, iar spre sud-est Pasul Creanga. Clima de aici este descrisă ca tonică, cu aer puternic ozonat.

Șoseaua din 1812 și drumul de piatră

Vechiul drum comercial care trecea pe aici a fost abandonat la începutul secolului al XIX-lea. Șoseaua de azi a fost construită între 1812 și 1817, la inițiativa Consiliului de Război austriac, ca drum de legătură între Transilvania și Bucovina. Abia în 1969 a fost betonată, apoi asfaltată.

Lângă pas, între 850 și 1.150 de metri altitudine, se păstrează o porțiune de aproximativ 12 kilometri de drum pavat cu piatră, suprapusă parțial peste drumul actual spre Ciosa. Traseul pornește din Defileul Bârgăului și trece pe la Fața Prislopului, Dosul Zâmbroaiei, Culmea Tășăuleasa, Culmea Opcioara, Ilița Corchii și Iliuța Calului, apoi pe sub Măgura Calului, până în pas. Lățimea drumului este dată la 12 metri.

Seamănă cu un drum roman: este acoperit cu piatră, are lățimea potrivită, rigolă pentru apa de ploaie, borduri, trotuare și respectă regulile după care romanii își trasau drumurile. A fost pus pe seama romanilor, a evului mediu sau a grănicerilor. Argumentele pentru o origine antică sau medievală sunt însă insuficiente, chiar contrarii. Una dintre ipoteze este că drumul a fost făcut pentru a căra piatra necesară consolidării căii principale, folosită de Imperiul Habsburgic pentru accesul în Bucovina. Stratul de piatră este distrus pe alocuri, de eroziune sau de folosirea drumului pentru transportul lemnului. Traseul rămâne totuși practicabil pe toată lungimea, este marcat și face parte din circuitul turistic.

Hotelul, crucea și mănăstirea

La 1.116 metri altitudine se află un hotel ridicat în 1976, care după 1989 a primit un nume legat de Dracula. Arhitectura lui imită o vilă medievală și vrea să fie o copie a celui imaginat de Stoker. Arhitectura și legătura cu romanul l-au făcut o atracție în sine, iar în 2018 proprietatea a fost scoasă la vânzare. Clădirea nu are vechime istorică, dar legătura cu romanul a devenit după 1989 o carte de vizită pentru întreaga zonă a pasului.

Mănăstirea Piatra Fântânele. Datează din 1928. Ansamblul este dominat de o cruce metalică înaltă de 31 de metri, ridicată în 2010.

Stațiunea Piatra Fântânele. Aflată tot la 1.201 metri, are pârtii de schi și de săniuțe.

Tinovul Poiana Stampei. Poartă numele comunei din partea de est a pasului.

Lacul Colibița. Este și el printre obiectivele din apropiere.

În toamna lui 2013, pasul a găzduit primul „Festival al Usturoiului”.

Cum ajungi și pe unde mergi

Pasul este traversat de DN17, drumul național care leagă Bistrița de Vatra Dornei, urcând dinspre Bistrița prin zona Bârgăului; pe această porțiune, DN17 se suprapune cu drumul european E58. Se ajunge ușor cu mașina. Cele mai apropiate stații de cale ferată sunt la Teșna, pe linia secundară 502, și la Dornișoara, pe linia 516.

Pentru cine vine pe jos, există și o altă cale. Pasul face parte din Via Transilvanica, traseul de drumeție tematică de 1.428 de kilometri care începe la Putna, străbate zece județe și se termină la Drobeta-Turnu Severin, lângă Podul lui Traian. Aici trece secțiunea dintre Bistrița și Poiana Stampei, care urcă dinspre Transilvania și coboară, dincolo de pas, spre Bucovina. Drumeții refac astfel, în ritmul lor, legătura pe care austriecii au deschis-o între 1812 și 1817.