Redescopera Romania

Palatul Wesselenyi din Jibou

de Igloo

Jibou, un orasel din Salaj a carui populatie abia trece de 10.000 de suflete adaposteste contrar asteptarilor o serie de obiective cu o deosebita importanta pentru patrimoniul construit al Romaniei. Celebra gradina botanica de aici e situata de fapt pe un fost domeniu nobiliar maghiar, de dimensiuni impresionante, unde stapanii construisera de-a lungul veacurilor mai multe cladiri, toate aflate azi pe lista monumentelor istorice.

Brancusi la Targu Jiu

de Igloo

Targu Jiul poate nu ar fi fost vreodata la fel de renumit daca in urma cu 70 de ani, Constantin Brancusi nu ridica aici, apoteoza artei sale, dupa cum numeste istoricul de arta Vasile Florea complexul monumental alcatuit din Masa Tacerii, Poarta Sarutului si Coloana fara sfarsit, opera purtatoare de semnificatii profunde, in care sunt sublimate “forme si talcuri dintr-un spatiu ancestral de cultura autohtona”.

Sinagoga neologa din Oradea

de Igloo

Prezenta comunitatii evereiesti in Oradea a jucat un rol hotarator in evolutia acestui important centru urban. De-a lungul anilor evreii au construit aici nenumarate lacasuri de cult, dar care, nu nefericire nu au supravietuit in intregime vremurilor. Una dintre cele mai impunatoare si cele mai renumite a fost si este fara indoiala sinagoga Sion, a carei istorie se leaga de momentul in care, spre sfarsitul secolului al XIX-lea, comunitatea evreiasca din oras s-a scindat in doua: cea ortodoxa si cea neologa.

Castelul regal de la Savarsin

de Igloo

In a doua jumatate a secolului al XVII-lea, familia Forray construia la Savarsin un conac de vanatoare, dar care, in anul 1781, impreuna cu biserica romano-catolica de pe domeniu a fost incendiat si devastat de catre rasculatii lui Horia. Pentru o perioada, domeniul isi schimba proprietarul, dar printr-o serie de aliante va reveni in cele din urma in posesia familiei Forray, ai carei membri vor reconstrui atat castelul, finalizat in anul 1870 intr-un stil neoclasic, precum si biserica, in 1875.

Biserica Coconilor din Suceava

de Igloo

Catre mijlocul domniei sale, Vasile Lupu hotaraste reconstruirea curtii domnesti din Suceava, ctitorind aici cu aceasta ocazie si un frumos paraclis, inzestrat cu hramul Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul. Asa sta scris pe pisania de deasupra usii de intrare: "Cu voia Tatalui si cu ajutorul Fiului si cu savarsirea Sfantului Duh, Io Vasile Voievod, Domn al tarii Moldovei, a facut aceasta biserica unde este hramul Nasterii Sfantului prooroc si inaintemergator si botezator Ioan; si s-a savarsit in anul 7151 (=1643)".

Cetatea Enisala

de Igloo

In apropiere de orasul Babadag, pe malul lacului Razim, in varful unui deal calcaros se inalta ruinele cetatii Enisala, ce pot fi cu usurinta observate inca din departari.

Cetatea a fost construita in a doua jumatate a secolului al XIV-lea de catre genovezi, avand un rol strategic de aparare si de supraveghere a drumurilor pe apa si uscat. Constructorii cetatii erau in vremea aceea detinatorii monopolului navigatiei pe Marea Neagra, asadar interesul lor pentru ridicarea unei cetati cu orientare spre mare (pe atunci Marea Neagra comunica direct cu Lacul Razim) era evident.

Tropaeum Traiani

de Igloo

Intre anii 106-109 d.Hr., in cinstea imparatului Traian si a victoriei sale asupra dacilor, la Adamclisi se ridica un impunator monument triumfal. Ruinat odata cu trecerea veacurilor, acesta a fost reconstruit integral in 1977, dupa unul dintre modelele ipotetice ale vechiului monument, in timp ce partile originale pot fi admirate azi in muzeul din centrul satului Adamclisi.

Curtea Domneasca din Piatra Neamt

de Igloo

Curtea Domneasca din Piatra Neamt constituie cea mai veche marturie a constructiilor laice ale vechii urbe de la poalele Cozlei. Data exacta a construirii complexului nu o cunoastem dar cert e ca la 1491 era deja construita, dupa cum mentioneaza un act dat de Stefan cel Mare. Un alt hrisov este dat de acelasi domnitor cinci ani mai tarziu, din care putem afla urmatoarele (documentul a fost citat de Iulian Antonescu in 1967): “Curtea Domneasca ocupa in intregime promontoriul inalt de la poalele muntelui Cozla, care domina centrul orasului.

Cetatea Soimos

de Igloo

In apropiere de orasul Lipova, in varful dealului Cioaca Tautului, ruinele Cetatii Soimos trimit cu gandul la istoria tumultoasa a Transilvaniei medievale. Construita dupa Marea Invazie Tatara din 1241, ca parte a programului de fortificare a Transilvaniei, asa cum afirma unii cercetatori, cetatea ctitorita de o familie nobiliara este atestata documentar din 1278. Rolul ei a crescut constant de-a lungul secolului al XIV-lea iar catre mijlocul secolului al XV-lea a traversat o perioada de donatii succesive, numerosi stapani trecandu-i pragul.

Biserica fortificata din Ighisu Nou

de Igloo

Biserica fortificata de la Ighisu Nou (Eibesdorf) este cea mai pitoreasca dintre cetatile taranesti din apropierea Mediasului. Amplasata in centrul localitatii, se distinge prin masivitatea turnului de vest, de aceeasi latime cu nava bisericii. Biserica este o constructie gotica, boltita, cu picioarele arcurilor rezemandu-se pe coloane fixate in zid, care la randul lor se sprijina pe console sculptate, fixate si ele in zid.

Intrarea in biserica se face printr-un portal situat pe latura de vest.