Cât de veche este biserica din Crișcior?

Biserica de piatră a fost ridicată în secolele XIV–XV, pe locul unei biserici de lemn din secolele XIII–XIV. A fost lărgită ulterior, iar absida a fost reconstruită și mărită în secolul al XIX-lea.

Cine sunt ctitorii bisericii din Crișcior?

Ctitorii sunt voievodul Bâlea, amintit documentar în 1404, și soția sa, Vișa. Ei apar, împreună cu familia, în tabloul votiv din pronaos, unul dintre cele mai vechi tablouri votive cu identitate precisă din arta românească.

Ce scene se pot vedea în pictura bisericii?

Restaurarea a scos la lumină scene din ciclul hristologic, ca Spălarea picioarelor, Cina cea de Taină și Purtarea Crucii, apoi Adormirea Maicii Domnului, Sfânta Marina lovind diavolul cu ciocanul și Sfântul Gheorghe luptând cu balaurul. Apare și o imagine cu cei trei regi sfinți ai Ungariei: Ștefan, Emeric și Ladislau.

În ce stil este construită biserica?

Este un stil de sinteză, în care se îmbină elemente de tradiție bizantină și gotică, filtrate printr-o viziune populară. Planul este dreptunghiular, cu altar poligonal la exterior și semicircular la interior, iar pe latura de vest are un turn-clopotniță cu foișor la ultimul nivel.

Biserica din Crișcior: tabloul votiv al lui Bâlea și frescele vechi

Un voievod în pronaos

Ctitorul are un nume: Bâlea. Lângă el, pe peretele pronaosului, e pictată familia lui, iar tabloul atestă că ei au ridicat biserica.

Puține imagini din arta românească au o identitate atât de precisă și sunt atât de vechi. Tabloul votiv de la Crișcior e socotit una dintre cele mai vechi reprezentări de acest fel care pot fi legate de persoane cunoscute din documente, și tocmai de aceea este piesa cea mai importantă din întreaga pictură a bisericii.

Biserica are hramul Adormirea Maicii Domnului și se află în satul Crișcior, în comuna cu același nume din județul Hunedoara. Este monument istoric.

O biserică de piatră pe locul uneia de lemn

Înaintea bisericii de azi, pe același loc stătea o biserică de lemn, din secolele XIII–XIV. Cea de piatră a fost ridicată în secolele XIV–XV și a fost lărgită mai târziu. Planul este simplu: o navă dreptunghiulară, cu altarul poligonal la exterior și semicircular în interior. Pe latura de vest se ridică turnul-clopotniță, cu un foișor la ultimul nivel. În secolul al XIX-lea, absida a fost reconstruită și mărită, așa că nu tot ce vezi din afară vine din vremea ctitorilor. De-a lungul timpului, construcția a trecut prin mai multe modificări.

Stilul este unul de sinteză. Elemente de tradiție bizantină se întâlnesc cu elemente gotice, iar totul trece printr-o viziune populară, a meșterilor locului. Biserica nu seamănă nici cu una bizantină „pură”, nici cu una gotică.

Pictura din vremea fundației

Pe pereții pronaosului s-au păstrat fragmente importante de pictură murală din epoca ctitoriei: tabloul votiv cu familia ctitorului, scene biblice, sfinți militari. Ansamblul este opera unui maestru român de școală locală.

Spre sfârșitul secolului al XIV-lea, școala românească de pictură din Transilvania a reușit să ducă la capăt câteva ansambluri deosebit de valoroase, iar Crișcior este unul dintre ele. Lucrările de restaurare au scos la lumină mai multe scene, pe care le poți urmări pe rând.

Ciclul hristologic. Spălarea picioarelor, Cina cea de Taină și Purtarea Crucii.

Adormirea Maicii Domnului. O reprezentare frumoasă a scenei care dă și hramul bisericii.

Sfânta Marina. Sfânta lovește diavolul cu ciocanul, o scenă care se recunoaște ușor după gest.

Sfântul Gheorghe. Sfântul în luptă cu balaurul, alături de ceilalți sfinți militari.

Compozițiile urmează modele bizantine ale epocii. Desenul este energic, cu linii groase care închid formele, iar culoarea are mai degrabă un rol auxiliar. Nu îi lipsesc însă armonia și nici influența locală.

Trei regi ai Ungariei pe pereții unei biserici românești

Una dintre scene are un caracter omagial față de stăpânirea feudală a vremii: înfățișează pe cei trei regi sfinți ai Ungariei, Ștefan, Emeric și Ladislau.

Prezența lor într-o biserică ortodoxă ctitorită de un voievod român pune pe același perete familia ctitorului și omagiul adus stăpânirii feudale a vremii.

Tabloul votiv rămâne totuși centrul atenției. Este o ilustrație de epocă admirabilă, iar valoarea ei vine tocmai din faptul că oamenii pe care îi arată au existat și sunt amintiți în documente. Pentru istoria artei, un astfel de portret de grup, cu nume și dată, este un reper rar.

Cum privești frescele

Înainte să intri, ocolește biserica. Din afară se citesc straturile ei: turnul-clopotniță de pe latura de vest, cu foișorul de la ultimul nivel, corpul dreptunghiular al navei și, la capătul opus, absida altarului, refăcută și mărită în secolul al XIX-lea. Între cele două capete stă toată istoria construcției, de la ctitoria de piatră din secolele XIV–XV până la intervențiile mai recente. Ținând minte această ordine, înțelegi mai ușor de ce pictura veche se găsește în pronaos, partea din vest, și nu în altar.

Fragmentele de pictură sunt vechi de aproximativ șase secole și nu se citesc dintr-o privire. Stai în pronaos câteva minute înainte să cauți scenele: întâi tabloul votiv, apoi scenele din ciclul hristologic, apoi sfinții militari și cei trei regi.

Liniile groase de contur ajută. Chiar acolo unde culoarea s-a pierdut, desenul energic păstrează forma personajelor, iar după ce ai identificat câteva figuri, celelalte se recunosc mai repede.

Dacă ai mai văzut biserici pictate din aceeași perioadă, compară mai ales felul în care sunt desenați ctitorii. La Crișcior, chipurile lui Bâlea și ale Vișei aparțin chiar epocii ctitoriei, ceea ce le dă o greutate aparte.

Vizita la Crișcior

Biserica se află în satul Crișcior, reședința comunei cu același nume din județul Hunedoara. Turnul-clopotniță de pe latura de vest, cu foișorul de sus, o face ușor de recunoscut.

Vizita nu cere mult timp. Picturile vechi de pe pereții pronaosului sunt partea cea mai fragilă a monumentului, așa că pentru fotografii în interior se cere voie înainte.

Biserica din Crișcior