Obiective turistice România: hartă interactivă cu locurile de vizitat pe regiuni

Un punct de pe creasta Parângului duce la Transalpina, iar unul din nordul Gorjului la Peștera Polovragi. Lista de alături pune aceleași locuri în ordine alfabetică și scrie sub fiecare nume categoria, județul și regiunea. Câte obiective turistice România are cu adevărat nu se poate spune într-un singur număr. Atlasul nu încearcă să le adune pe toate, ci pe acelea despre care se știe ceva precis: cine le-a ridicat, ce s-a întâmplat acolo, ce vezi azi și cum ajungi.

Douăsprezece categorii, câte o casă pentru fiecare loc

Fiecare loc aparține unei singure categorii. Regula pare rigidă, dar ține harta curată: un castel nu apare și la muzee, o biserică fortificată nu apare și la cetăți. Categoriile sunt douăsprezece: castele, mănăstiri, cetăți, biserici de lemn, biserici fortificate, biserici vechi, peșteri, lacuri, drumuri de munte, situri antice, muzee și memoriale și locuri misterioase.

Câteva încadrări cer o explicație. Cetatea Câlnic poartă numele de cetate, dar stă la bisericile fortificate, alături de Biertan, Viscri și Prejmer, deși a început ca turn-locuință al unei familii nobile. Mocănița de la Vișeu de Sus e trecută la drumurile de munte, pentru că și ea urcă printre munți, doar că pe șine, pe Valea Vaserului. Satul Sfântu Gheorghe din Delta Dunării stă la lacuri și ape. Iar Cimitirul Vesel a ajuns printre locurile misterioase, unde îi țin companie Focul Viu de la Terca și pădurea Hoia-Baciu de lângă Cluj.

Obiective turistice România pe hartă: cum folosești filtrele

Deasupra hărții sunt două liste derulante, Categorie și Regiune. Alegi una sau pe amândouă, iar punctele și rândurile din listă care nu se potrivesc dispar. Contorul de lângă ele arată pe loc câte locuri au rămas. Dacă alegi peșterile și Oltenia, de exemplu, rămân pe hartă câteva puncte strânse în nordul Gorjului, printre ele Polovragi și Peștera Muierilor.

Fiecare punct este și un link. Treci cu mouse-ul peste el ca să vezi numele, apasă și ajungi pe pagina locului. Filtrele se pot da și prin adresa paginii, așa că o selecție gata făcută, cum ar fi bisericile de lemn din Maramureș, se poate trimite cuiva într-un mesaj.

Harta obiectivelor turistice nu desenează drumuri și nu arată distanțe rutiere. Punctele sunt așezate după coordonatele reale, deci se vede foarte bine ce stă aproape de ce, iar asta e de obicei tot ce trebuie pentru a lega două sau trei opriri într-o zi. Lista funcționează și fără filtre: e completă, cu o fotografie mică acolo unde există una, și se derulează independent de hartă.

Nouă regiuni istorice, nu județe

Regiunile atlasului sunt nouă și urmează provinciile istorice: Bucovina, Maramureș, Transilvania, Crișana, Banat, Oltenia, Muntenia, Moldova și Dobrogea. Fiecare este un grup de județe. Așa se vede mai ușor ce obiective turistice România are în fiecare provincie decât pe o listă de județe. Bucovina înseamnă aici partea românească, adică județul Suceava. Moldova este regiunea istorică de la vest de Prut, cu județele Bacău, Botoșani, Galați, Iași, Neamț, Vaslui și Vrancea.

Împărțirea pe provincii are un motiv practic. Cine caută locuri de vizitat pe regiuni gândește de obicei așa: o săptămână în Maramureș, un weekend în Banat, o vară în Dobrogea. Fiecare regiune are un ghid cu locuri de vizitat pe regiuni, care explică cum e așezat ținutul, ce îl deosebește și unde îți faci baza, iar pagina pornește de la aceeași hartă, doar mai aproape. Transilvania are de departe cele mai multe puncte, cu cetăți, biserici fortificate, castele și peșteri la câteva văi distanță.

Ce găsești în fiecare categorie

Mănăstirile. În nordul Moldovei, bisericile au fost pictate și pe dinafară, iar fiecare are culoarea ei. În Oltenia, Horezu, ctitoria lui Brâncoveanu, stă la poalele munților Căpățânii, iar Cozia, unde se află osemintele lui Mircea cel Bătrân, pe malul Oltului.

Lemnul și piatra. Bisericile de lemn din Maramureș au turle de zeci de metri ridicate de meșteri din sat, iar bisericile fortificate ale sașilor din sudul Transilvaniei au ziduri, turnuri de apărare și odăi pentru provizii în jurul sălii de rugăciune. Bisericile vechi de piatră din Țara Hațegului, ca Densuș și Strei, păstrează pietre romane și fresce medievale.

Cetăți și castele. Aici încap lucruri foarte diferite: Rupea, urcată în spirală pe un masiv de bazalt unde a stat odinioară o davă dacică, cetatea în stil Vauban de la Alba Iulia, castelul Corvinilor de la Hunedoara, Peleșul regelui Carol I. Sub pământ și pe apă, ghețarul de la Scărișoara păstrează gheață veche de peste 4.000 de ani, Lacul Bucura umple o căldare glaciară din Retezat, iar Lacul Roșu s-a format peste noapte în secolul al XIX-lea. Ce obiective turistice România păstrează din Antichitate se vede mai ales în Dobrogea și în Țara Hațegului. Situri ca Histria, Ulpia Traiana Sarmizegetusa sau Porolissum arată lumile vechi ale acestui pământ: coloniștii greci de pe țărm, capitala Daciei romane și granița ei de nord-vest.

Cele mai puternice opriri, regiune cu regiune

Dacă ai timp pentru un singur loc dintr-o regiune, câteva pagini din atlas sunt un început bun. În Bucovina, Mănăstirea Voroneț și Sucevița, cu zidurile ei de cetate. În Maramureș, biserica de lemn din Șurdești, cu turnul de 54 de metri, și Memorialul de la Sighet. În Transilvania, Cetatea Sighișoarei, încă locuită, și biserica-cetate din Biertan.

Spre vest, în Crișana, Cetatea Oradea cu cele cinci bastioane și Peștera Urșilor, deschisă de o explozie la o carieră de marmură în 1975. Banatul are la Oravița cea mai veche clădire de teatru din regiune. În Oltenia, Ansamblul Brâncuși se parcurge pe jos prin Târgu Jiu, iar Mănăstirea Horezu stă în satul Romanii de Jos, peste deal de orașul Horezu. Muntenia începe cu Castelul Peleș și Mănăstirea Curtea de Argeș. În Moldova, Cetatea Neamțului și casa lui Creangă din Humulești stau în același oraș, Târgu Neamț. Dobrogea se deschide cu Histria și cu Capidava, pe malul Dunării.

Pentru mai multe zile la rând, traseele leagă deja opririle în ordine: un drum de cinci zile prin Bucovina și Maramureș și unul de patru zile prin satele săsești ale Transilvaniei. Pe pagina fiecărui traseu, harta obiectivelor turistice devine o linie care unește punctele, împărțită pe zile.