Locuri de vizitat în Crișana: Oradea, peșteri din Bihor și cetăți

Pe 17 septembrie 1975, minerii de la cariera de marmură din Chișcău au pus o încărcătură de dinamită, iar explozia a spart peretele unui gol din munte. Primul care a coborât a fost un miner, Traian Curta. A dat de o peșteră închisă de mii de ani. Așa arată Crișana pentru cine o ia de la capătul ei de munte: un ținut în care încă se mai descoperă lucruri.

Țara celor trei Crișuri

Regiunea are limite simple: Mureșul la sud, Someșul la nord, Munții Apuseni la est și Tisa la vest. Între ele curg Crișul Alb, Crișul Negru, Crișul Repede și Barcăul, toate dinspre munte spre câmpie. Denumirea antică a Crișurilor, Chrisola, pare legată de cuvântul grecesc pentru „aurit”, după particulele de aur aduse de ape din Apuseni.

Relieful coboară în trepte. Sus sunt Munții Bihorului, cu Cucurbăta Mare de 1.849 de metri, Munții Pădurea Craiului, Codru-Moma și Zărandului. Urmează Dealurile de Vest, apoi Câmpia de Vest, care trece în Ungaria în Câmpia Crișurilor. Partea de câmpie era, până la drenajele din secolul al XIX-lea, în mare parte mlăștinoasă.

Pe teritoriul României, Crișana înseamnă întregul județ Bihor, cea mai mare parte din Arad și o fâșie din sudul județului Satu Mare. Asta împarte firesc locuri de vizitat în Crișana în două: muntele carstic din estul Bihorului și orașele din câmpie.

O graniță mutată de mai multe ori

Cronica notarului Anonymus pomenește aici un cnezat condus de Menumorut, cu reședința la cetatea Biharea, care s-ar fi luptat cu ungurii sosiți în 896. Existența lui e disputată, pentru că cronica are multe contradicții. Sigur este că, după întemeierea statului maghiar, regiunea a fost împărțită în comitate.

După 1526, partea de nord-est a intrat în Principatul Transilvaniei, iar partea de sud-vest în eialetul otoman al Timișoarei. Din 1699, toată Crișana a trecut la Habsburgi. La 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, s-a hotărât unirea ei cu România, iar în 1919 regiunea a fost împărțită între România și Ungaria; frontiera a fost recunoscută de Ungaria la Trianon, în 1920.

Urmele acestor schimbări se văd mai ales în arhitectură. Oradea le adună pe toate într-un singur centru: o mănăstire regală medievală devenită cetate a principilor, clădiri baroce din vremea Habsburgilor și o sinagogă din secolul al XIX-lea.

Oradea, capitala tradițională

Cetatea Oradea stă în mijlocul orașului, aproape de Crișul Repede. Începutul ei se leagă de regele Ladislau I al Ungariei, care a zidit aici o mănăstire fortificată la sfârșitul secolului al XI-lea. Forma pentagonală, cu cinci bastioane, au dat-o principii Transilvaniei, cu arhitecți militari italieni, în două etape, între 1569 și 1648. Ansamblul de azi a fost definitivat de austrieci între 1775 și 1777. Potrivit tradiției, șanțul era plin cu apa caldă a Peței, care ținea asediatorii la distanță, până când, potrivit legendei, soția unui morar le-ar fi arătat turcilor, în 1660, unde să sape ca să-l golească.

Tot în centru, pe malul Crișului, Sinagoga Neologă Sion a fost ridicată între 1877 și 1878 de comunitatea neologă a orașului, după sciziunea din 1870. Are o cupolă mare sprijinită pe patru arce și o fațadă de inspirație maură.

Cele două se văd ușor în aceeași zi, pe jos.

Peșterile din estul Bihorului

Partea de munte are cea mai mare densitate de locuri de vizitat în Crișana pentru cine vine pentru natură. Peștera Urșilor, de la Chișcău, a dat la iveală în 1983 nu mai puțin de 140 de schelete de urs de cavernă, iar printre oase au apărut și resturi de ibex, capră neagră, leu și hienă de cavernă. Nivelul superior, de 488 de metri, e deschis vizitatorilor; cel inferior e rezervat cercetării. Temperatura stă în jur de 10 °C tot anul.

În Munții Pădurea Craiului, Peștera Meziad are o gură înaltă de 16 metri și galerii pe două niveluri, cu o lungime totală de 4.750 de metri. A fost vizitată în 1921 de o echipă condusă de Emil Racoviță și găzduiește o colonie de lilieci într-o sală care le poartă numele.

Drumul spre Chișcău pornește de pe șoseaua dintre Oradea și Vașcău, iar cel spre Meziad urcă din Beiuș spre nord, prin Remetea.

Spre sud, pe Mureș

Granița de sud a Crișanei este Mureșul, iar pe malul lui drept, în dreptul Lipovei, stă Cetatea Șoimoș. E atestată din 1278 și a trecut prin mâinile lui Iancu de Hunedoara, ale reginei Isabela, ale turcilor din 1552 și, pentru scurt timp, ale lui Mihai Viteazul. După 1688 nu a mai fost reparată. Din ziduri se văd defileul Mureșului și câmpia Aradului.

Tot în estul județului Arad, lângă DN7, Castelul regal de la Săvârșin a fost cumpărat de regele Mihai I în 1943, ca dar pentru regina Elena. A fost confiscat după abdicare, a ajuns spital și sanatoriu, apoi casă de oaspeți pentru șefi de stat, și a revenit familiei regale în 2001. Parcul, curtea și colecția de Jeep-uri ale regelui se deschid publicului doar vara.

Locuri de vizitat în Crișana, în trei zile

Oradea e baza bună pentru nord și pentru peșteri; Aradul, pentru Șoimoș și Săvârșin. Ca să vezi principalele locuri de vizitat în Crișana fără grabă, socotește o zi pentru Oradea, o zi pentru Peștera Urșilor și Meziad și o zi pe valea Mureșului.

Peșterile au trasee amenajate și porțiuni închise cercetării, iar cetatea de la Șoimoș are ziduri în stare precară: vechea punte dinspre vest e periculoasă, așa că se intră pe la o spărtură dinspre est.

În Peștera Urșilor, umiditatea rămâne la 97% chiar și în august.