Cum sunt construite cele două trasee
Ambele trasee pleacă de la aceeași idee: ordinea opririlor urmează geografia, nu faima locurilor, iar o zi are două, cel mult trei opriri. Circuitul prin Bucovina și Maramureș are nouă opriri în cinci zile, cel prin Transilvania săsească opt în patru. Distanțele de mai jos sunt măsurate în linie dreaptă, între coordonatele locurilor. Pe șosea, kilometrii sunt mai mulți, mai ales acolo unde drumul urmează văile.
În Bucovina, opririle stau foarte aproape unele de altele. Voroneț și Humor sunt la circa 8 km, de o parte și de alta a orașului Gura Humorului. Ziua a doua merge spre Moldovița, la vreo 23 km de Humor, apoi trece la Sucevița, încă 17 km mai încolo. Putna, singura oprire a zilei a treia, e la numai 13 km de Sucevița. Trei zile pentru cinci mănăstiri par multe pe hârtie, dar fiecare biserică pictată cere un ocol complet, fațadă cu fațadă. Sucevița are în plus un muzeu cu acoperămintele de mormânt brodate ale Movileștilor, iar Putna unul cu broderii, manuscrise și icoane.
Ziua a patra e altfel. Între Putna și Bârsana sunt circa 113 km în linie dreaptă, cel mai lung salt din ambele trasee, iar drumul trece munții dintre Bucovina și Țara Maramureșului. Ziua are de aceea o oprire mare, Bârsana, și una pe drumul spre sud-vest, Șurdeștiul, la 33 km. Ultima zi întoarce traseul spre nord: 42 km până la Săpânța, apoi 15 km până la Sighet. Adunate, segmentele dintre opriri fac în jur de 264 km.
Traseul prin Transilvania săsească are profilul invers. Începe cu un drum lung, cei circa 53 km dintre Muzeul ASTRA de la marginea Sibiului și Biertan, apoi distanțele se strâng: 23 km până la Sighișoara, 13 până la Saschiz, 18 până la Viscri și doar 10 până la Rupea. Ultima zi se lungește iar, cu 56 km până la Prejmer, în Țara Bârsei, și 39 km până la Bran. În total, circa 212 km pentru opt opriri.
Ce deosebește un traseu de celălalt
Amândouă sunt pline de biserici, și totuși nu se repetă. În nord, bisericile de piatră sunt ctitorii ale domnitorilor și ale marilor boieri ai Moldovei, pictate pe dinafară, fiecare cu un ctitor cunoscut și o pisanie; dincolo de munți urmează bisericile de lemn pe care le-au ridicat comunitățile satelor maramureșene. În Transilvania, satele săsești și-au întărit bisericile cu ziduri, turnuri și odăi pentru provizii, ca să aibă unde se adăposti la vreme de asediu. La Prejmer, zidul de 12 metri adăpostește peste 270 de asemenea odăi.
Și finalurile diferă. Primul traseu se încheie într-o fostă închisoare politică, al doilea la un castel dăruit Reginei Maria în 1920.
Când pleci
Pentru mănăstirile pictate, intervalul mai–octombrie e cel mai potrivit. Câteva date din calendar schimbă însă atmosfera unei zile. La Bârsana, hramul cade pe 30 iunie, când la mănăstire vin cei mai mulți pelerini. Sighișoara găzduiește în iulie un festival medieval, cu meșteșuguri, muzică și teatru, și cetatea se umple. Pe 15 august, la ASTRA are loc Târgul Creatorilor Populari din România. Iarna nu închide totul: muzeul din Dumbrava Sibiului rămâne deschis tot anul, iar o parte din aleile lui se fac atunci cu sania trasă de cai.
Cum le legi într-o singură călătorie
Cele nouă zile se pot face una după alta, dar între capetele traseelor distanța e mare: Sighetul e la circa 242 km de Sibiu, iar Branul la vreo 226 km de Voroneț. Două legături împart saltul în bucăți mai ușoare. Prima trece prin Moldova. Cetatea Neamț, la marginea orașului Târgu Neamț, e la circa 49 km de Voroneț, iar casa lui Ion Creangă din Humulești e la doar doi kilometri de cetate, așa că Transilvania parcursă de la Sibiu la Bran se poate continua spre nord, prin Neamț, până în Bucovina. A doua trece prin Bistrița-Năsăud, pe drumul dintre Bistrița și Vatra Dornei, unde Pasul Tihuța stă la vreo 118 km de Sighișoara și la 69 km de Voroneț.
Traseul transilvan se poate face și invers, de la Brașov spre Sibiu, cu aceleași nopți luate în ordine inversă. Cel din nord se poate întoarce și el, cu Sighetul ca primă bază.
Un traseu construit pe pagina regiunii
Pentru alte zone, paginile de regiune țin locul unui itinerar gata făcut, fiecare cu o secțiune despre cum împarți drumul. Oltenia se parcurge în trei zile pe la poalele muntelui, de la Cozia, pe Valea Oltului, la Târgu Jiu și Tismana. Crișana are tot trei zile: Oradea, apoi Peștera Urșilor și Meziad, apoi valea Mureșului, cu Șoimoș și Săvârșin. Banatul se împarte în două zile, una pentru Timișoara și Banloc, una pentru Oravița și Reșița. În Moldova, Piatra Neamț, Târgu Neamț, Humuleștii și Agapia formează un grup compact de două zile, iar Muntenia se citește pe văi, Valea Prahovei pe de o parte, Valea Argeșului cu Transfăgărășanul pe de alta. Transilvania se acoperă cu patru baze: Brașov, Sighișoara sau Sibiu, Hunedoara cu Hațegul și Alba Iulia. Dobrogea se împarte între cetățile de pe uscat, Histria și Capidava, și Delta Dunării, care se vede doar de pe apă.
Paginile de Banat, Maramureș și Bucovina fac același lucru la scară mai mică. În Maramureș, de pildă, bisericile de pe Iza se leagă într-o zi, Budești și Desești în alta, iar drumul cu Mocănița de la Vișeu de Sus ocupă singur o zi întreagă.
Categoriile sunt a doua grilă. Pagina despre bisericile fortificate adaugă sate săsești din afara traseului de patru zile, ca Valea Viilor sau Hărman, iar cea despre bisericile de lemn pune lângă Bârsana și Șurdești satele Ieud și Poienile Izei, de pe aceeași vale a Izei. Drumurile de munte au propriul calendar: porțiunea înaltă a Transfăgărășanului e deschisă circulației doar între 30 iunie și 1 noiembrie, așa că un traseu de iarnă prin Muntenia ocolește creasta. Pentru o privire de ansamblu, harta cu toate locurile are filtre pe categorii și pe regiuni și arată ce se află în jurul unei baze alese.