Locuri de vizitat în Maramureș: biserici de lemn, Săpânța, Sighet

La Rogoz, acoperișul bisericii e mutat cu aproape un metru și un sfert față de axă, spre nord, ca să acopere masa la care se pomeneau morții. Un meșter de la Budești a pus patru turnulețe pe colțurile turnului, iar unul din Șurdești a dus turla la 54 de metri. În Maramureș, lemnul a fost lucrat de fiecare sat în felul lui, și asta se vede de la un deal la altul.

O depresiune închisă de munți

Țara Maramureșului este una dintre cele mai întinse depresiuni din lanțul Carpaților. Se întinde pe cursul de sus al Tisei, iar munții o închid din toate părțile: Oașul, Gutâiul, Țibleșul și Rodnei spre vest și sud, Munții Maramureșului spre est și nord. Pietrosul Rodnei, cel mai înalt vârf din jur, are 2.303 metri. Partea de sud aparține României și formează nord-estul județului Maramureș; partea de nord e astăzi în Ucraina.

Râurile care coboară spre Tisa dinspre sud dau și harta practică a regiunii: Vișeul, Iza, Cosăul, Mara, Valea Săpânței. Pe ele stau satele, iar în sate, bisericile.

Izolarea între munți a contat enorm. A ajutat apărarea, dar a ținut în viață, sute de ani, forme vechi de organizare și un mod de viață rustic păstrat până aproape de zilele noastre. Pădurile de stejar, fag și molid au dat materialul pentru case, biserici, unelte și pentru porțile care au făcut regiunea cunoscută.

Mai trebuie spus ceva despre hartă. Județul de azi cuprinde, pe lângă Maramureșul istoric, și Țara Chioarului, Țara Lăpușului și Codrul, spre sud-vest. Multe locuri de vizitat în Maramureș, inclusiv trei dintre bisericile din patrimoniul mondial, sunt de fapt în aceste ținuturi vecine.

Voievozii care au plecat în Moldova

Regiunea apare cu numele de Țara Maramureșului într-un document din 1199. În primele secole ale mileniului al doilea a fost condusă de voievozi locali și organizată în cnezate de vale, fiecare cu satele lui de-a lungul unui râu.

De aici au plecat doi oameni care au contat pentru o altă țară. Dragoș din Bedeu a fost trimis în 1351 să întemeieze dincolo de munți o marcă de apărare vasală Ungariei. Bogdan din Cuhea, care se opusese introducerii feudalismului ungar în Maramureș, a trecut munții în 1359 cu oștenii lui și a impus independența Moldovei. Potrivit legendei, Dragoș ar fi ajuns acolo în urma unei vânători.

Ultima invazie tătară, din 1717, a trecut prin regiune și a dat foc bisericilor de lemn. La Poienile Izei se spune că biserica a scăpat datorită semilunii de metal pusă sub cruce. Cam din aceeași vreme vine și Pintea Viteazul, haiducul ale cărui zale se păstrează, potrivit tradiției, în biserica din Budești.

Bisericile de lemn, una după alta

În decembrie 1999, opt biserici de lemn din județ au intrat împreună în patrimoniul mondial UNESCO. Sunt înguste și înalte, cu turle subțiri și lungi la capătul vestic, cu îmbinări de lemn lucrate cu grijă, acoperișuri din șindrilă și portaluri crestate cu motive vegetale, animale și geometrice. Asemănarea lor e evidentă de la prima vedere, diferențele apar abia după a treia sau a patra.

Budești și Desești. Biserica de lemn din Budești, cu turnul de 26 de metri, e cea mai amplă din Maramureșul istoric. Cealaltă, biserica din Desești are în pronaos un iad pictat în 1780, cu Lenea, Moartea, Ciuma și Foamea așezate pe scaune.

Pe Valea Izei. Biserica din deal de la Ieud a fost datată prin inelele bârnelor în al doilea deceniu al secolului al XVII-lea, după ce un secol întreg circulase anul greșit 1364. Tot pe Iza, biserica din Poienile Izei, ridicată în 1632, are în pronaos un iad descris în amănunt, cu capul monstrului Leviathan pe peretele nordic.

În Chioar și în Lăpuș. Turnul de 54 de metri al bisericii din Șurdești, ridicată în 1721, se vede de departe. Pe malul celălalt al văii Cavnicului, biserica din Plopiș îi copiază aproape exact planul și e atribuită aceluiași meșter. Spre sud, biserica din Rogoz are acoperișul asimetric pomenit la început.

A opta biserică din grup e la Bârsana, în sat. Lângă ea, pe aceeași vale a Izei, Mănăstirea Bârsana este un ansamblu nou, început în 1993, cu o biserică de lemn înaltă de 57 de metri, ridicată în tradiția locală.

Locuri de vizitat în Maramureș dincolo de biserici

Lista de locuri de vizitat în Maramureș are și trei opriri fără nicio legătură cu bisericile, la fel de cunoscute ca ele.

Cimitirul Vesel din Săpânța are aproape 800 de cruci de stejar pictate, pe care morții satului își povestesc viața în versuri, deseori cu umor. Obiceiul a început în 1935 cu meșterul Stan Ioan Pătraș și a fost continuat de ucenicul lui, Dumitru Pop-Tincu.

Memorialul Sighet funcționează în fosta închisoare din Sighetu Marmației. Din cei circa 200 de deținuți politici închiși aici, foști miniștri, episcopi și academicieni, 54 nu mai trăiau în 1955.

Spre est, la Vișeu de Sus, Mocănița urcă pe Valea Vaserului pe o cale ferată forestieră cu ecartament de 760 mm, construită din 1932. Trenul încă transportă lemn.

Cum împarți drumul prin Maramureș

Sighetu Marmației este baza cea mai comodă pentru Maramureșul istoric: Săpânța e spre vest, pe Tisa, iar văile Izei, Marei și Cosăului coboară spre sud. Bisericile de pe Iza (Bârsana, Ieud, Poienile Izei) se leagă într-o zi; Budești și Desești, în alta. Săpânța, pe valea care îi poartă numele, se adaugă ușor la oricare dintre ele. Vișeu de Sus cere o zi aparte, pentru că drumul cu Mocănița ocupă cea mai mare parte din ea.

Șurdești și Plopiș stau la est de Baia Mare și se văd bine împreună, fiind față în față pe valea Cavnicului. Rogozul e pe valea Lăpușului, aproape de Târgu Lăpuș, așa că îl prinzi cel mai ușor venind dinspre sud.

Majoritatea bisericilor de lemn sunt biserici de parohie, nu muzee. Vizita depinde de slujbe și de cine are cheia. Cu un plan lejer, cele mai importante locuri de vizitat în Maramureș încap în trei-patru zile.

Pentru cine vrea și munte, Parcul Natural Munții Maramureșului, înființat în 2004, este cea mai mare arie protejată din România după Delta Dunării.