Locuri de vizitat în Transilvania: cetăți, biserici săsești, castele

În biserica din Densuș, turnul se sprijină pe patru stâlpi făcuți din altare romane, așezate perechi, unul peste celălalt. Piatra a fost luată de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, fosta capitală a provinciei romane, din vecinătate. În Transilvania, epocile se sprijină una pe alta, la propriu.

Țara de dincolo de pădure

Numele e un rezumat de geografie. Din 1075 apare în actele latinești „terra ultra silvam”, „țara de dincolo de pădure”, iar maghiarul Erdély spune același lucru. Privită de pe hartă, regiunea este un podiș înalt închis de Carpații Orientali spre est, de Carpații Meridionali spre sud și de Munții Apuseni spre vest. Mureșul, Someșul și Oltul îl drenează.

Transilvania propriu-zisă cuprinde nouă județe, de la Bistrița-Năsăud la Hunedoara și de la Cluj la Covasna, plus estul Sălajului. Asta înseamnă distanțe mari și peisaje foarte diferite: Țara Bârsei în jurul Brașovului, satele săsești dintre Târnave, Țara Hațegului, Apusenii. Cine caută locuri de vizitat în Transilvania nu are o singură destinație, ci cel puțin patru-cinci zone, fiecare cu identitatea ei.

Romani, sași, principi

Primele straturi sunt dacice și romane. În secolul I și la începutul celui de-al II-lea, centrul regatului lui Decebal era la Sarmizegetusa Regia, în Munții Orăștiei. După cucerirea din 106, Traian a organizat aici provincia Dacia, cu orașe ca Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Apulum, Napoca, Potaissa și Porolissum.

Al doilea strat vine din Evul Mediu, odată cu regatul Ungariei și cu coloniștii germani, sașii, care au ridicat orașe și sate cu biserici întărite. Stema istorică a Transilvaniei păstrează amintirea lor: în câmpul de jos sunt șapte turnuri, unul pentru fiecare dintre cele șapte cetăți săsești. Tot de aici vine și numele german, Siebenbürgen.

Între 1526 și 1699, Transilvania a fost principat autonom sub suzeranitate otomană, cu capitala la Alba Iulia din 1541. Apoi au venit Habsburgii, iar la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, Adunarea Națională a hotărât unirea cu România.

Un lucru cere o lămurire. Legătura regiunii cu vampirii vine din romanul „Dracula” al lui Bram Stoker, apărut în 1897, și e o asociere greșită.

Cetăți și biserici-cetate ale sașilor

Cetatea Sighișoara e cel mai cunoscut punct de pe hartă și un centru medieval locuit și astăzi. Din cele 14 turnuri ridicate de breslele orașului au rămas nouă, iar intrarea principală se face prin Turnul cu Ceas.

La sate, sașii au rezolvat apărarea altfel: au transformat biserica în cetate. La Biertan, biserica de pe deal e înconjurată de trei rânduri de ziduri și păstrează o ușă de sacristie cu 19 încuietori. La Viscri, sub cor stă o capelă din jurul anului 1100, mai veche decât satul săsesc. La Prejmer, în Țara Bârsei, zidul înalt de 12 metri are lipite pe dinăuntru peste 270 de cămări și odăi, destule ca tot satul să se refugieze acolo la un asediu.

Fiecare dintre ele are altă soluție. Unele și-au întărit corul, altele și-au dublat zidurile, altele au mizat pe cămări pentru provizii. Vizitate una după alta, arată cât de serios își gândea apărarea o comunitate de sat.

Cetatea Alba Carolina aparține altui secol și altei logici. A fost ridicată de Habsburgi între 1715 și 1738, în stilul Vauban, pe dealul pe care stătuseră castrul roman al Legiunii a XIII-a Gemina și cetatea medievală Bălgrad.

Castele și biserici vechi

Castelul Bran a început ca cetate de piatră ridicată de brașoveni după 1377, la capătul ardelean al pasului spre Țara Românească, și a devenit în 1920 reședința Reginei Maria. Castelul Corvinilor, la Hunedoara, a fost transformat de Iancu de Hunedoara după 1440 și extins de Matei Corvin; legenda fântânii de 28 de metri, săpată de trei prizonieri turci, se spune la fiecare vizită.

Țara Hațegului adaugă bisericile cele mai vechi. Biserica din Densuș, datată în ultima treime a secolului al XIII-lea, a fost pictată în 1443 de un zugrav care s-a semnat simplu, „Ștefan”.

În satul Strei, care ține de orașul Călan, o fostă capelă de curte cnezială din secolul al XIII-lea are la baza turnului două stele funerare romane. În altar, lângă un portret, o inscripție spune: „Grozie, fiul meșterului Ivaniș, a pictat biserica”. Bisericile acestea mici, din piatră refolosită, completează bine o zi gândită în jurul castelului de la Hunedoara.

Spre nord, la Bonțida, Castelul Bánffy a fost numit cândva Versailles-ul Transilvaniei. Trupele germane în retragere l-au jefuit și incendiat în 1944, iar din 2008 o fundație lucrează la reabilitarea lui. Pentru cine pornește din Cluj, castelul deschide lista de locuri de vizitat în Transilvania dinspre nord.

Natura are și ea locul ei pe hartă. În Apuseni, Ghețarul de la Scărișoara păstrează în Sala Mare circa 80.000 de metri cubi de gheață, iar cea mai veche gheață, de jos, s-a format acum aproximativ patru milenii. Iar la marginea Sibiului, Muzeul ASTRA adună case, mori și ateliere țărănești pe aproape o sută de hectare de pădure.

Locuri de vizitat în Transilvania, împărțite pe zone

Cel mai simplu e să lucrezi cu patru baze. Brașovul acoperă Țara Bârsei, cu Prejmer, Hărman și Bran. Sighișoara sau Sibiul acoperă satele săsești dintre Târnave, cu Biertan, Viscri și Valea Viilor, iar Sibiul aduce în plus Muzeul ASTRA. Hunedoara și Hațegul se leagă într-o zi cu castelul, Densușul și biserica din Strei. Alba Iulia e poarta spre Apuseni și spre Scărișoara, unde ultima parte se face pe jos, pe poteci și scări metalice.

O săptămână ajunge ca să treci prin toate patru zonele și să vezi principalele locuri de vizitat în Transilvania fără să alergi între ele.

Multe biserici fortificate sunt încă biserici evanghelice de parohie, cu program stabilit local, iar castelele și peșterile au administratori proprii.

La Densuș, semnătura zugravului stă pe stâlpul din stânga intrării, sus, scrisă în slavonă. Data exactă a picturii, 23 octombrie 1443, e trecută sub o fereastră a absidei.