Biserica fortificată din Biertan

Nouăsprezece încuietori

Ușa sacristiei a fost lucrată de meșterii locali în 1515, cu intarsii fine în lemn. Este un exemplu reprezentativ al meșteșugului săsesc medieval, atât prin intarsii, cât și prin felul original în care se închide.

Biserica stă pe un deal în centrul satului, înconjurată de ziduri. Împreună formează unul dintre cele mai puternice complexe de refugiu ale Transilvaniei.

Biserica de pe deal

Biserica de tip hală ocupă centrul complexului. A fost construită între 1490 și 1520, în stil gotic târziu, și a fost ultima biserică din Transilvania ridicată în acest stil. Este o clădire monumentală, cu trei nave de înălțime egală. Se intră prin trei porți, dinspre vest, nord și sud. Hramul este Sfânta Maria.

Amvonul, sculptat în piatră în jurul anului 1500, este opera meșterului Ulrich din Brașov și poartă o puternică influență sud-germană. Stranele din cor au fost descrise de istoricul de artă George Oprescu ca mobilier „de speță rară și foarte valoros”, lucrat de tâmplari ardeleni și demn, în opinia lui, de orice mare muzeu de artă aplicată. Oprescu observa că benzile de ornamente gotice de pe ele seamănă cu cele de pe mobilierul de același fel din Germania și Elveția, fără să le fie cu nimic inferioare.

Orga are o istorie lungă. Cea mai veche mențiune datează din 1523, când apare numele organistului Bartholomäus. Instrumentul de azi, cu 1.290 de tuburi, două claviaturi, pedalier și 25 de registre, a fost făcut în 1869 de maestrul Carl Hesse din Viena.

Altarul cu 28 de panouri

Altarul poliptic este cel mai mare din țară. A fost construit între 1483 și 1513, în stil gotic târziu, de meșteri din Nürnberg și Viena, și are forma unui triptic.

Cele 28 de picturi înfățișează scene din viața lui Iisus Hristos și a Fecioarei Maria, Botezul Domnului, Tăierea Împrejur și diverși sfinți. În centru, altarul are un crucifix, cu Fecioara Maria și Apostolul Ioan de o parte și de alta și cu Maria Magdalena îmbrățișând crucea. În perioada în care biserica slujea cultului romano-catolic, în mijloc se afla o statuie a Fecioarei Maria, patroana bisericii.

Ansamblul are 4,89 metri înălțime și 5,67 metri lățime. Partea centrală măsoară 2,11 pe 1,32 metri, iar predela, registrul de la bază, are 1,06 metri înălțime și 2,70 metri lățime. Statuile din altar măsoară între 65 de centimetri (Maria Magdalena) și 1 metru (Hristos). Fiecare scenă este gândită să fie citită separat.

Trei rânduri de ziduri

Fortificațiile au fost ridicate în etape, începând cu secolul al XIV-lea. Incinta interioară, cu trei turnuri, un bastion și un turn de poartă, datează din secolul al XV-lea. Incinta mediană, cu un bastion care a devenit casa paznicului și cu scara de lemn acoperită, este din secolul al XVI-lea. Incinta exterioară, cu turn, turn de poartă și zwinger (spațiul îngust dintre două ziduri), aparține secolelor XVI–XVII. Sunt trei rânduri de ziduri, șase turnuri și trei bastioane. Sus, pe ziduri, rulează un coridor de apărare, iar tot acolo sunt ceasul și clopotele.

Turnul-gropniță. În nord-est, turnul are la parter un mausoleu în care se află, din 1913, mormintele prelaților bisericii. Lespezile au fost lucrate de Nikolaus Elias din Sibiu.

Turnul catolicilor. Pe latura sudică, a adăpostit capela păstrată pentru catolicii care nu au trecut la Reformă.

Bastionul estic. Aici se afla „carcera” soților certați. Cuplurile care voiau să divorțeze erau închise două săptămâni într-o cameră mică, cu o masă, un singur pat, o farfurie, un tacâm și o cană. Potrivit poveștii, doar o singură pereche a ieșit de acolo tot hotărâtă să se despartă.

Al treilea rând de ziduri, pe laturile de est, vest și sud, a fost construit în secolul al XVI-lea, cu Turnul de Poartă la sud și Turnul Țesătorilor la vest. În sud-vest se afla Turnul Slăninilor, iar Turnul Închisorii, din nord-vest, a fost demolat în 1840, ca să facă loc unei școli.

La capătul de sus al scării, lângă biserică, stă un bolovan mare. Duminica, cei care „făcuseră rele” în timpul săptămânii erau așezați pe el, ca să fie văzuți de toată comunitatea.

Sași, restaurare și o descoperire din pădure

Biertanul este o veche așezare săsească, iar biserica-cetate a fost inclusă în 1993 pe lista patrimoniului mondial UNESCO. A fost restaurată din donațiile unor originari din Biertan risipiți prin Europa, Statele Unite și Australia. Șeful proiectului, arhitectul Hermann Armeniu Fabini, a primit în 1991 medalia „Europa Nostra”.

În 1775, în pădurea Chimdru de lângă sat a fost găsit un obiect de cult cunoscut ca Donariul de la Biertan, invocat des ca dovadă a unei populații creștine vorbitoare de latină în Transilvania secolului al IV-lea.

Urcușul spre biserică

Satul Biertan se află în județul Sibiu, la est de Mediaș. Spre biserică urcă o scară acoperită, lungă de 100 de metri, care pornește de lângă turnul paznicului.

Un detaliu din afara istoriei: biserica, alături de centrul istoric al Sighișoarei și de Castelul Corvinilor, apare în videoclipul piesei „Zmeie” a formației Celelalte Cuvinte, de pe albumul „Stem”, din 2008.