Cetatea Făgărașului

Un șanț legat de Olt

Șanțul de apărare face și azi parte din ansamblu și înconjoară cetatea, așa că îl întâlnești înainte de ziduri, ca orice vizitator din ultimele patru secole. A fost lărgit în 1630, când la intrare s-a montat și un pod rabatabil.

Cetatea Făgărașului stă chiar în centrul municipiului Făgăraș, în județul Brașov. Spre deosebire de multe fortificații medievale din Transilvania, stă la nivelul orașului, cu străzile în jur.

Începutul din 1310

Construcția a început în 1310, pe locul unei fortificații mai vechi, din pământ și lemn, din secolul al XII-lea. Motivul a fost strategic: apărarea sud-estului Transilvaniei de incursiunile tătarilor și ale otomanilor.

Începuturile sunt totuși greu de fixat. Săpăturile arheologice din cetate, făcute în anii 1960–1970, au sugerat existența unei fortificații de pământ și lemn, dar cele mai vechi obiecte găsite au fost datate la mijlocul secolului al XIII-lea. Tradiția locală pomenește și o cetate mai veche, la vest de oraș, pe malul Oltului, din care nu s-a păstrat nicio urmă vizibilă. Orașul s-a dezvoltat lângă un vad al Oltului, pe o terasă joasă de pe malul stâng al râului.

Fortificația apare și în două scrisori ale lui Iancu de Hunedoara din 1455–1456, după un asediu. Schimbarea mare a venit însă în 1526. Ștefan Mailat, fiul unui boier din zonă, devenit voievod al Transilvaniei, a intrat în posesia Făgărașului și a domeniilor din jur și a început să o transforme în fortăreață. Zidurile au fost dublate în grosime spre interior, iar înăuntru au apărut încăperi și săli boltite noi. În 1541, otomanii conduși de Mustafa Pașa au atacat cetatea. Mailat a căzut într-o cursă și a fost închis în Cetatea celor Șapte Turnuri de la Constantinopol, unde a murit zece ani mai târziu.

Doamna Stanca și principii Transilvaniei

În 1599, Mihai Viteazul a ocupat cetatea și i-a dăruit-o, împreună cu domeniul, soției sale, Doamna Stanca. Devenit principe al Transilvaniei, și-a adăpostit aici familia și tezaurul domnesc. Doamna Stanca a locuit în cetate cu cei doi copii, Nicolae Pătrașcu și Domnița Florica, iar Mihai a construit pentru familie o biserică în partea de sud a cetății. După înfrângerea de la Mirăslău, din 1600, cei trei au fost ținuți aici ca ostatici.

În 1617 au fost ridicate ultimele două niveluri ale turnului de sud-vest. Donjonul, cunoscut și ca Turnul Roșu, are cinci niveluri.

Secolul al XVII-lea a fost epoca de glorie a Făgărașului. Cu scurte întreruperi, orașul a funcționat ca o capitală a principatului, iar cetatea a fost reședință a principilor Transilvaniei. Dieta transilvăneană s-a reunit aici de 11 ori, toate între 1670 și 1691, perioadă în care cetatea a mai găzduit 18 reuniuni politice mai mici și peste 50 de solii. Tot atunci, sub Gabriel Bethlen și Gheorghe Rákóczi I, ansamblul a căpătat forma pe care o are azi: au fost construite bastioanele, s-au adăugat etaje și s-au schimbat decorațiile, iar șanțul din jur a fost umplut cu apă. Cu aceste lucrări s-a încheiat evoluția arhitecturală a cetății.

O școală în limba română. În 1657, principesa Zsuzsanna Lorántffy, soția lui Gheorghe Rákóczi I și stăpână a cetății, a înființat la Făgăraș prima școală de nivel mediu cu predare în limba română, care a funcționat sub patronajul ei.

Temnițele. Mai târziu, pivnițele au fost reamenajate ca temnițe pentru iobagii care se revoltau.

Cazarmă, episcopie și închisoare

După ce Transilvania a trecut sub Habsburgi, în 1696, cetatea a fost preluată de austrieci. Din 1699 a devenit cazarmă și închisoare militară.

În 1721, Făgărașul a devenit sediul Episcopiei Române Unite cu Roma, iar reședința episcopului era la primul etaj al aripii de sud. Episcopii nu au rămas însă mult aici. Ioan Giurgiu Patachi a preferat să locuiască la Castelul Brukenthal de la Sâmbăta de Jos, iar Inocențiu Micu-Klein și-a mutat reședința la Blaj în 1737, printr-un schimb de proprietăți.

Când Nicolae Iorga a vizitat cetatea, în 1903, a găsit-o aproape ruinată.

Cel mai întunecat capitol a urmat după război. Între 1948 și 1960, cetatea a fost închisoare pentru oponenții regimului comunist din Țara Făgărașului, deținuți politici, iar Făgărașul a devenit una dintre închisorile sistemului concentraționar românesc. Abia între 1965 și 1977 au fost făcute lucrări de reparație, restaurare și conservare.

Cetatea pe ecran

Zidurile au servit și ca decor de film. În „Iancu Jianu zapciul”, film din 1981 regizat de Dinu Cocea, cetatea joacă rolul palatului lui Vodă Caragea, cu scene filmate la zid, la șanț, în logie, pe coridoare, în săli, în pivniță și în închisoare. În „Iancu Jianu haiducul”, din același an, spânzurătoarea eroului a fost așezată între zid și șanț. În 2005 cetatea a apărut în mai multe episoade ale mini-seriei franco-italiene „Regii blestemați”, regizată de Josée Dayan după romanele lui Maurice Druon, ca închisoare franceză sau engleză.

Vizita în cetate

Făgărașul stă pe Olt, la poalele Munților Făgăraș. Astăzi cetatea adăpostește Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat” și Biblioteca Municipală „Octavian Paler”.

Pentru că e în centrul orașului, cetatea se poate înconjura ușor pe jos, iar turul pe lângă șanț arată bastioanele și Turnul Roșu din toate părțile. Logia și pivnițele din interior sunt cele din filmele cu Iancu Jianu.