Lacul Sfânta Ana

Nasul ca barometru

Localnicii din jurul lacului au o metodă proprie de a afla vremea. În munte sunt două fisuri din care ies gaze. Dacă emanațiile „pișcă la nas”, vine furtuna; dacă nu, ziua va fi senină și bună de drumeție. Explicația e științifică: în masiv continuă o activitate post-vulcanică sensibilă la presiunea atmosferică. Când presiunea scade, gaze precum dioxidul de carbon și compușii sulfului urcă spre suprafață și umplu fisurile cu un miros înțepător, semn că se apropie ploaia.

Lacul Sfânta Ana este singurul lac vulcanic din România. Se află în masivul Ciomatu, în județul Harghita, în stânga Oltului, aproape de Băile Tușnad.

Un lac în craterul unui vulcan

Lacul stă pe fundul craterului unui vulcan stins, Ciomatu Mare, din masivul vulcanic Puciosu. Aici a avut loc cea mai recentă erupție din Carpați și din estul Europei, acum câteva zeci de mii de ani.

Cât de recentă? Cercetătorii nu cad de acord. Unii au estimat ultima erupție la 32.000 de ani în urmă, alții la 10.500 sau chiar la 9.800 de ani. Studiile de polen și spori au ajuns la concluzia că istoria lacului a început acum circa 9.800–8.800 de ani, ca turbărie și lac puțin adânc. A urmat o lungă acumulare de apă de ploaie, până la un nivel maxim de 12 metri, atins în urmă cu 2.700–700 de ani.

Vulcanul pare inactiv. Un studiu din 2019 a arătat totuși că există un potențial de reactivare în viitor: sub vulcan se află o cameră magmatică în a cărei parte inferioară o fracțiune de 20 până la 58% din roci este topită.

Craterul lacului nu e singur. Masivul Ciomatu, cu vârful cel mai înalt, Ciomatu Mare, la 1.301 metri, ține de Munții Harghitei și reprezintă cea mai tânără structură a lor. În craterul vecin s-a format Tinovul Mohoș, o mlaștină de turbă. Acolo, craterul a erupt primul, apoi s-a liniștit și s-a umplut cu apă. Mai târziu a erupt craterul de alături, iar cenușa căzută în acel lac l-a colmatat aproape complet. Din luciul de apă de odinioară au rămas doar 17 ochiuri, înconjurate de un strat de turbă gros de 10 până la 20 de metri, care face apa aproape neagră. Pe lângă lacul limpede din vecinătate, contrastul e greu de uitat.

Apă aproape distilată

Lacul se află la 946 de metri altitudine și are o formă aproape rotundă, asemănată adesea cu o paletă de pictor. Are o lungime de 620 de metri, o lățime maximă de 460 de metri și o suprafață de aproape 20 de hectare.

Nu are izvoare. Apa vine numai din precipitații, motiv pentru care conținutul de minerale este extrem de scăzut, iar puritatea se apropie de cea a apei distilate. Viața din lac este săracă și din cauza gazelor care ies prin fundul lacului și prin pereții craterului.

Măsurătorile din 2005, făcute de o echipă de scafandri profesioniști, au găsit o adâncime maximă de 6,4 metri și un strat de sedimente gros de circa 4 metri. Suprafața era de 19,3 hectare, iar perimetrul de 1.617 metri, ambele mai mici decât valorile raportate în 1909 de Geley Josef. Lacul se micșorează încet. Iarna, gheața de pe el ajunge la un metru grosime.

Somnul pitic și capela

Peștii din lac aparțin unei singure specii: somnul pitic, un pește răpitor originar din America de Nord, lung de 20–30 de centimetri, cu capul lat, gura mare și patru perechi de mustăți. A fost adus aici de statul maghiar pe 30 noiembrie 1908 și s-a aclimatizat.

Pe malul lacului se află o capelă romano-catolică închinată Sfintei Ana. Lacul este o rezervație naturală complexă, geologică, floristică și faunistică.

Ce spun legendele

Numele lacului are, după tradiție, două povești.

Potrivit primei legende, doi tineri urmau să se căsătorească. Fata, pe nume Ana, nu voia nunta: părinții o forțau doar ca să pună mâna pe averea mirelui, un om necioplit. În seara nunții, mireasa a fugit și s-a aruncat în lac, iar trupul ei nu a mai fost găsit. De atunci, se spune, lacul îi poartă numele. Tradiția mai spune că, în fiecare an, de hramul Sfintei Ana, lacul este sfințit.

A doua legendă vorbește despre doi frați tirani. Unul avea cetate pe vârful Puciosul, celălalt pe locul unde e azi lacul. Primul a câștigat la zaruri o caleașcă minunată, iar fratele invidios a pus pariu că a doua zi va veni cu una și mai măreață. Ca să câștige, a înhămat la caleașcă opt dintre cele mai frumoase fete din împrejurimi. Caleașca era prea grea, fetele nu au putut s-o urnească, iar stăpânul a început să le biciuiască. Una dintre ele, Ana, l-a blestemat. Potrivit legendei, s-a pornit atunci o furtună cu fulgere, tunete și cutremure, iar cetatea s-a scufundat în flăcări împreună cu tiranul. În locul ei a rămas un lac albastru și liniștit, numit după fata care a aruncat blestemul.

Pe poteci spre crater

Punctul de plecare firesc este Băile Tușnad, legată de lac prin poteci turistice. Lacul se află în masivul Ciomatu, în stânga Oltului, în județul Harghita.

Fiind rezervație naturală, zona are reguli proprii, iar Tinovul Mohoș, din craterul vecin, se vizitează numai pe o pasarelă de lemn, în condițiile stabilite de administrator. Scăldatul nu mai este permis din decembrie 2017.