Palatul Mogoșoaia

Loggia dinspre lac

Pe latura dinspre lac, cinci arcade deschid o logie de inspirație venețiană. Este fațada cea mai deosebită a palatului, ridicat în stil brâncovenesc. Pe partea cealaltă, spre curte, o scară exterioară urcă direct la un balcon de pe fațadă și de acolo în apartamentele familiei domnești, de la primul etaj.

Jos stăteau servitorii. Sub parter, o pivniță are tavanul format din patru domuri.

Brâncoveanu și urmașii lui

Constantin Brâncoveanu a început să cumpere pământ la Mogoșoaia din 1681. Nu se știe când a pornit construcția, dar pisania de pe latura de răsărit spune că lucrarea s-a încheiat pe 20 septembrie 1702. Stilul fusese încercat deja la un alt palat al voievodului, cel de la Potlogi.

Doisprezece ani mai târziu, în 1714, Brâncoveanu a fost executat la Constantinopol împreună cu fiii săi. Otomanii au confiscat toată averea familiei, iar palatul a ajuns han. Domnitorul Ștefan Cantacuzino l-a răscumpărat, apoi a revenit marelui ban Constantin Brâncoveanu, nepotul voievodului. Familia l-a păstrat până la începutul secolului al XIX-lea, cu destule pagube pe drum: otomanii l-au devastat în războiul ruso-turc din 1768–1774, pentru că marele ban Nicolae Brâncoveanu ținuse cu rușii, iar în 1821 l-au ocupat pandurii, când ultimul Brâncoveanu, Grigore, a fugit la Brașov.

În total, palatul a stat în mâinile Brâncovenilor aproximativ 119 ani.

Familia Bibescu

După moartea lui Grigore, în 1832, proprietatea a trecut la fiica lui adoptivă, Zoe Mavrocordat, căsătorită din 1826 cu domnitorul Gheorghe Bibescu. Așa a intrat Mogoșoaia în familia Bibescu.

Familia a administrat palatul mai departe. Nicolae Bibescu l-a renovat între 1860 și 1880 și a construit cavoul familiei în parc și vila Elchingen în apropiere. Familia s-a mutat apoi în vila nouă, iar clădirea veche a rămas nelocuită. În 1911, Maria-Nicole Darvari a vândut palatul vărului ei, George-Valentin Bibescu, care i l-a dăruit soției sale, Martha, ca dar de nuntă.

Anii Marthei Bibescu

Martha Bibescu a început renovarea în 1912. Primul Război Mondial a oprit-o: bombardamentele germane au adus alte distrugeri, iar în timpul ocupației Martha a rămas la București, s-a ocupat de spitalul reginei Maria și a locuit o vreme chiar în palat. Acuzată apoi de colaborare cu trupele germane, a plecat la Londra.

La întoarcere, după 1920, a reluat lucrările și a cheltuit pentru ele o mare parte din banii câștigați din cărțile pe care le scrisese. Palatul a fost reinaugurat în 1927, deși unele lucrări interioare au continuat până în 1935.

Lista oaspeților din acei ani e lungă: August von Mackensen, Charles de Gaulle, Marcel Proust, Nicolae Iorga, regele Alfonso al XIII-lea al Spaniei, regina Maria, regele Ferdinand și Winston Churchill. În al Doilea Război Mondial palatul a devenit loc de întâlnire pentru diplomații aliați și a fost închiriat pentru câteva luni legației elvețiene.

După 6 martie 1945 moșia a fost naționalizată. Martha a reușit să obțină declararea palatului ca monument istoric, apoi a plecat definitiv din țară în septembrie 1945, lăsându-l fiicei sale Valentina și soțului acesteia, Dimitrie Ghika-Comănești. În 1949 palatul a fost și el naționalizat, iar cei doi au fost arestați. Până în 1957 clădirea a fost devastată, iar colecțiile de artă au fost furate și risipite. Abia atunci a devenit sediul secției feudale a Muzeului Național de Artă. Restaurarea a început în 1977. După 1990 palatul a rămas muzeu: astăzi adăpostește Muzeul de Artă Brâncovenească și a devenit un important punct de atracție turistică pentru cei care pleacă din capitală.

Ce mai e în curte

Palatul nu e singur. Complexul cuprinde clădirea propriu-zisă, curtea cu turnul de veghe, cuhnia, casa de oaspeți numită Vila Elchingen, ghețăria și cavoul familiei Bibescu, iar biserica stă chiar lângă zidurile curții. Fiecare clădire ține de altă epocă, de la ctitoria lui Brâncoveanu până la refacerile din secolul al XX-lea, iar o plimbare prin curte urmează, de fapt, șirul proprietarilor.

Cuhnia, bucătăria brâncovenească, stă în curtea palatului și are patru turnuri de aerisire. Turnul porții străjuiește intrarea și se poate urca pe o scară exterioară. Pe amândouă le-a restaurat Martha Bibescu între 1922 și 1930.

Ghețăria păstra peste vară gheața tăiată iarna din lacul Mogoșoaia, aflat lângă palat. Cavoul familiei Bibescu, capela Gheorghe Bibescu ridicată după 1880, adăpostește mormintele familiei, între care cele ale prinților Mihai și George Basarab-Brâncoveanu, aviatori morți în al Doilea Război Mondial.

Serele au fost construite după 1890 de arhitecți francezi. Refăcute recent, sunt folosite din nou pentru flori și ca atelier de educație plastică pentru copii.

Biserica Sfântul Gheorghe, în afara zidurilor, lângă turnul porții, e mai veche decât palatul. Brâncoveanu a terminat-o în 1688, cu puțin înainte de a deveni domn. Tabloul votiv îl arată pe ctitor împreună cu cei patru fii ai săi. În pridvor se află mormântul lui George-Valentin Bibescu, pionier al aviației militare române.

Drumul până la Mogoșoaia

Mogoșoaia este o localitate din județul Ilfov, la nord-vest de București, iar DN1A trece prin apropiere. Palatul stă lângă lac, cu biserica și turnul porții la intrare, așa că te orientezi ușor odată ajuns în localitate.

Moștenitorii Marthei Bibescu, care trăiesc în Marea Britanie, se judecă din 2010 pentru recuperarea complexului sau pentru despăgubiri.