Castelul Peleș

Monede de aur sub temelie

Monedele de sub temelie, primele cu chipul lui Carol I, se potrivesc cu restul clădirii: Peleșul a fost gândit ca sediu al unei dinastii abia instalate, mai mult decât ca o casă de vară.

Carol a ajuns domnitor al României în 1866 și a văzut Sinaia pentru prima dată în august același an. Locul era pe atunci un mic sat de munte, numit Podul Neagului. Domnitorul a ales un colț retras, la Piatra Arsă, și a cumpărat în 1872 o mie de pogoane de teren. Lucrările au început în 1873.

Patruzeci de ani de șantier

Primii doi ani s-au dus pe pregătirea terenului. Cei 300 de muncitori au avut de luptat cu izvoare subterane și alunecări de teren, iar Carol a urmărit personal lucrările, în detaliu. Planurile au fost semnate de Johannes Schultz, Carol Benesch și Karel Liman, iar decorația a fost lucrată de firme din Hamburg, Mainz și Viena: J. D. Heymann, August Bembé și Bernhard Ludwig.

Inaugurarea oficială a avut loc în 1883. Alegerea Văii Prahovei nu era întâmplătoare: granița cu Austro-Ungaria trecea atunci pe la Predeal, foarte aproape. După Unirea din 1918, castelul s-a trezit în mijlocul țării.

Peleșul a continuat să crească și după inaugurare. Forma de azi a fost atinsă abia în 1914, anul morții lui Carol I. Un calcul sumar arată că între 1875 și 1914 s-au cheltuit aici peste 16 milioane de lei-aur. Banii au venit din averea personală a regelui, care a vândut o moșie din Germania ca să plătească terenul și construcția, așa că domeniul nu a făcut niciodată parte din Domeniile Coroanei.

Castelul are 160 de camere și un turn central de 66 de metri. Era foarte modern pentru epocă. Din 1883 avea încălzire centrală, iar datorită uzinei electrice proprii a fost primul castel complet electrificat din Europa.

Regi, consilii și un împărat

Familia regală stătea la Peleș de obicei din mai până în noiembrie. Aici s-au ținut Consiliile de Coroană din 1914, când s-a hotărât neutralitatea României la începutul Primului Război Mondial, și din 1925. Aici s-a născut, în 1893, viitorul rege Carol al II-lea, primul rege al dinastiei născut pe pământ românesc. În 1921, la Foișor, s-a născut fiul său, regele Mihai I.

Cel mai important oaspete a fost împăratul Franz Joseph, venit în 1896, care a făcut multe fotografii și a plecat impresionat. Pentru o a doua vizită, așteptată în 1906 la împlinirea a 40 de ani de domnie a lui Carol I, a fost amenajat un Apartament Imperial. Împăratul nu a mai venit.

După 1948, castelul a fost confiscat, iar în 1953 a devenit muzeu. Între 1975 și 1989 domeniul a fost închis publicului. Se povestește că soții Ceaușescu s-ar fi gândit să-și facă aici o reședință de protocol, iar muzeografii i-ar fi descurajat vorbindu-le de o ciupercă periculoasă din lemnărie. Ciuperca exista de fapt, din cauza umezelii, și a dus la înlocuirea structurii din Holul de Onoare și din sufragerie. Retrocedarea către Familia Regală a avut loc la 20 februarie 2007.

Sălile de la parter și etaj

Holul de Onoare. Lambriuri de nuc, basoreliefuri, statuete și un plafon de sticlă mobil, acționat cu un motor electric sau manual. În nopțile de vară, oaspeții regelui puteau privi cerul. Holul a fost terminat abia în 1911, sub îndrumarea lui Karel Liman.

Biblioteca. Cărți rare cu coperți de piele și litere aurite, dar și o ușă secretă ascunsă în spatele unui raft, pe unde regele putea trece în alte încăperi.

Sălile de arme. Amenajate între 1903 și 1906, adună peste 4.000 de piese europene și orientale din secolele XIV–XVII. Cea mai rară este o armură completă pentru cal și cavaler.

Sala Maură și Sala Florentină. Prima, gândită de arhitectul Charles Lecompte du Nouy, are o fântână de marmură de Carrara copiată după o piesă din Cairo. A doua, numită și Marele Salon, are tavanul din lemn de tei sculptat și aurit, în stilul neorenașterii italiene.

Sala de teatru și Sala de Concerte. Teatrul are 60 de locuri și loja regală, în stil Ludovic al XIV-lea. În Sala de Concerte se află un clavecin făcut la Anvers în 1621 și o orgă Rieger cu două claviaturi. Mobilierul din Sala de muzică a fost un dar al maharajahului de Kapurthala.

Vitraliile, aduse mai ales din Elveția și Germania, au fost montate între 1883 și 1914. În jurul castelului sunt șapte terase cu statui de piatră, fântâni și vase de marmură de Carrara.

La Sinaia, pe Valea Prahovei

Sinaia se află pe Valea Prahovei, lângă DN1, iar trenurile dinspre Ploiești și Brașov opresc aici. Pe același domeniu sunt Pelișorul și Foișorul. Foișorul, casa de vânătoare, a fost terminat înaintea castelului, iar Carol I și regina Elisabeta au locuit în el până în 1883.

Vizita poate cuprinde parterul, etajul I și cele două mansarde; doar ultimul etaj, folosit ca depozit, rămâne închis publicului.

Peleșul este printre cele mai vizitate muzee din țară: în 2006 au trecut pragul peste 250.000 de oameni. Exteriorul apare și în filme, de la „The Brothers Bloom” la seria „A Christmas Prince”.