Locuri de vizitat în Muntenia: Peleș, Bucegi, Argeș și Transfăgărășan

La Poenari nu ajungi cu mașina până la poartă. De la drum până la ruine urci 1.480 de trepte de beton, pe un vârf care se ridică cu vreo 400 de metri peste fundul văii. Mai jos pe hartă, la Mogoșoaia, Brâncoveanu a fixat într-o pisanie ziua în care și-a terminat palatul: 20 septembrie 1702. Muntenia se întinde între asemenea extreme, de la creste la câmpie.

Țara de la munte, întinsă până la Dunăre

Limitele sunt fixate de ape și de munți. La nord, Carpații o despart de Transilvania. La vest e Oltul, dincolo de care începe Oltenia. La sud și la est e Dunărea, iar la nord-est Milcovul, Putna și Siretul o despart de Moldova. În interior curg Vedea, Argeșul, Ialomița și Călmățuiul, toate spre Dunăre.

Numele spune altceva decât arată harta de azi. Muntenia apare prima dată în cronicile primilor domni moldoveni și desemna toată Țara Românească. O explicație este că, la granița cu Moldova, oamenii trăiau mai ales la deal și la munte, pentru că jos se întindeau pădurile Vlăsiei și ale Teleormanului și stepa Bărăganului, încheiată spre Dunăre cu nisipuri și mlaștini.

Muntenia și Oltenia au format împreună principatul medieval al Țării Românești, de la Basarab I sau de la Vladislav I, după alți istorici, până la unirea din 1859. Toate capitalele principatului au stat în Muntenia, cu excepția anilor 1770–1771, când capitala a fost la Craiova.

Pentru cine caută locuri de vizitat în Muntenia, partea de nord contează cel mai mult. Câmpia are orașele mari, dar muntele și dealurile au castelele, mănăstirile și drumurile spre creste.

Valea Prahovei și Bucegii

Castelul Peleș, de la Sinaia, a fost ridicat pentru regele Carol I între 1873 și 1914. În 1875, la punerea pietrei de temelie, în fundație s-au așezat zeci de monede de aur de 20 de lei, prima emisiune cu chipul lui Carol I. Castelul are 160 de camere, iar turnul central are 66 de metri.

Tot pe Valea Prahovei, la Bușteni, Castelul Cantacuzino i-a aparținut prințului Gheorghe Grigore Cantacuzino, cel poreclit „Nababul”. Arhitectul a fost Grigore Cerchez, iar lucrările s-au încheiat în 1911. Deasupra intrării, o inscripție spune că a fost clădit „în amintirea străbunilor și pentru adăpostul urmașilor”.

Din Bușteni se urcă pe platoul Bucegilor, cu telecabina sau pe jos. Babele, stâncile ca niște ciuperci de sub Baba Mare, la aproape 2.300 de metri, sunt martori de eroziune sculptați de vânt în conglomerate din Cretacic. Tot în Bucegi, în Cheile Ialomiței, se deschide Peștera Ialomiței, cu o mănăstire chiar la intrare, ridicată în secolul al XVI-lea de Mihnea cel Rău. Domnitorul a dat numele și primei săli, iar mai adânc, în Sala Urșilor, s-au găsit schelete de urs de cavernă.

Spre sud, pe același drum spre Ploiești, Câmpina are castelul ridicat de Bogdan Petriceicu Hasdeu în memoria fiicei sale, Iulia, iar Urlațiul, în dealurile Prahovei, conacul familiei Bellu, transformat în muzeu.

Valea Argeșului, de la Neagoe Basarab la baraj

Mănăstirea Curtea de Argeș a fost ridicată de Neagoe Basarab între 1515 și 1517, cu turlele răsucite care par să se înșurubeze în cer. Balada meșterului Manole e legată de ea, iar din 1914 este și necropolă regală: aici sunt înmormântați Carol I, Ferdinand I, regina Maria și regele Mihai I, alături de alți membri ai familiei.

Mai sus pe valea Argeșului, lângă Arefu, Cetatea Poenari este legată de Vlad Țepeș, care a dezvoltat fortificația ridicată inițial, potrivit tradiției, de Negru Vodă. Se spune că domnitorul, urmărit de turci, și-a potcovit caii cu potcoavele întoarse ca să-și deruteze urmăritorii.

Mai sus de cetate, Lacul Vidraru s-a format în 1965, când barajul arcuit, înalt de 166 de metri, a închis valea. Sub ape a rămas un sat întreg. Pe muntele Pleașa, statuia „Energia” îl arată pe Prometeu cu fulgere în mână.

Drumul care trece pe coronamentul barajului este Transfăgărășanul. Construit de geniști între 1970 și 1974, urcă la 2.042 de metri, lângă tunelul de la Lacul Bâlea, lung de 887 de metri. Porțiunea înaltă e deschisă în fiecare an doar de la 30 iunie până la 1 noiembrie.

Lângă București și în Subcarpații Buzăului

La nord-vest de București, Palatul Mogoșoaia este o ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu, în stilul numit după el. Martha Bibescu l-a primit ca dar de nuntă în 1911 și l-a renovat, iar astăzi adăpostește Muzeul de Artă Brâncovenească.

Spre est, în comuna Lopătari, Focul Viu de lângă Terca arată altă față a regiunii. Gazul natural iese prin crăpăturile pământului și arde la vedere, pe o coastă de deasupra Slănicului. În același ținut al Buzăului se află Vulcanii Noroioși de la Pâclele și Platoul Meledic. Pe lista de locuri de vizitat în Muntenia, ținutul Buzăului aduce fenomene naturale, nu monumente: flăcări care ies din pământ, vulcani de noroi, un platou.

Locuri de vizitat în Muntenia, pe văi

Cel mai simplu e să urmezi văile. Valea Prahovei, lângă DN1, leagă Câmpina, Sinaia și Bușteni, iar platoul Bucegilor cere o zi separată. Valea Argeșului pornește din Curtea de Argeș și urcă pe Transfăgărășan spre Poenari și Vidraru. Mogoșoaia se vede într-o jumătate de zi din București, iar Focul Viu se adaugă unui drum prin Buzău.

În patru-cinci zile acoperi astfel principalele locuri de vizitat în Muntenia. Spre Focul Viu, ultima parte se face pe jos, pe un traseu nemarcat, iar drumul de la Lopătari încolo nu mai este asfaltat.

La Poenari, scara rămâne singura cale spre ziduri.