Babele din Bucegi

Ciupercile de piatră din fața cabanei

Babele stau chiar lângă cabana care le poartă numele, iar cei mai mulți vizitatori ajung la ele direct cu telecabina. Fiecare stâncă are un picior subțire și o „pălărie” lată. Toate sunt declarate monumente ale naturii.

Formațiunile se află lângă vârful Baba Mare, înalt de 2.292 de metri, în masivul Bucegi din Carpații Meridionali. Numele înseamnă, simplu, „bătrânele”.

Platoul pe care stau este un podiș înalt, între 1.600 și 2.400 de metri altitudine, ușor înclinat de la nord spre sud și cuprins în Parcul Natural Bucegi. Se întinde peste trei județe: Dâmbovița, Prahova și Brașov. Între 2001 și 2022, Prahova și Dâmbovița s-au judecat chiar pentru Babele și Sfinx. Curtea de Apel Pitești a dat în septembrie 2022 sentința definitivă, în favoarea județului Dâmbovița.

Cum le-a sculptat vântul

Din punct de vedere geologic, Babele sunt martori de eroziune. Sunt sculptate în conglomerate din Cretacic, iar forma lor vine din faptul că straturile de rocă nu sunt la fel de tari. Vântul a ros mai repede straturile moi și le-a lăsat pe cele dure, așa că piciorul s-a subțiat, iar partea de sus a rămas lată.

Mai mulți cercetători socotesc că, pe lângă vânt, au lucrat apa și alternanța de îngheț și dezgheț. Contează și felul în care se succed pe platou rocile, gresii și calcare. Explicația e solidă în linii mari, dar nu închide discuția: până acum, nicio dovadă științifică nu a lămurit pe de-a întregul fenomenul.

Babele nu sunt singurele forme de acest fel din zonă. Printre obiectivele ocrotite ale Bucegilor sunt trecute, alături de Babele și Sfinx, un platou cu ciuperci de gresie și peștera numită Avenul de sub Babele.

Sfinxul, la câțiva pași

În imediata apropiere se află Sfinxul, a doua atracție a locului. E tot un bloc de conglomerat, modelat prin dezagregare și eroziune diferențiată, la 2.206 metri altitudine. Are 8 metri înălțime și 12 metri lățime. Seamănă cu un cap uman, iar asemănarea cu sfinxul egiptean i-a dat numele, dar numai dacă îl privești din anumite unghiuri, marcate în jurul lui. Asemănarea aceasta, împreună cu legendele și istoria locului, l-a făcut o atracție turistică importantă.

Cea mai veche fotografie cu el este din 1900, din anii de început ai fotografiei, și poartă titlul „Babele din Caraiman”. Numele de Sfinxul din Bucegi apare oficial în 1935, într-un articol din „Buletin Alpin”. Puțin după aceea, profesorul Alexandru Bădăuță, unul dintre întemeietorii Oficiului Național de Turism, l-a descris în revista „România” și l-a numit „Sfinxul românesc”.

Sfinxul a intrat și în film. În „Dacii” (1967) este locul în care e jertfit Cotyso, fiul lui Decebal, o scenă inspirată din ce scria Herodot despre trimiterea unui sol la Zamolxe. În „Haiducii lui Șaptecai” (1971), Anghel Șaptecai este dus pe hotarul țării pe lângă Sfinx și Babele.

Altare ciclopice și alte teorii

În jurul stâncilor s-au adunat și interpretări mai puțin geologice. În legătură cu Sfinxul, Babele au fost supranumite „Altarele ciclopice din Caraiman” și au fost socotite închinate Pământului și Cerului, Soarelui și Lunii, precum și lui Marte, zeu al războiului și al agriculturii. Unii susțin că mâna omului ar fi finisat formele mai mult sau mai puțin regulate.

Între 1966 și 1968, juristul peruan Daniel Ruzo a comparat Sfinxul cu chipul principal al unui ansamblu de pe podișul Marcahuasi din Peru, numit „Monumentul Omenirii”, și a vorbit despre alte chipuri din jur și despre un câine care ar păzi o „peșteră a tezaurului”.

Sunt teorii și legende, nu certitudini.

Munții României au și alte stânci botezate „sfinx”, toate cu nume primite relativ recent: la Stănișoara, la Piatra Arsă, pe Valea Lainicilor, la Topleț sau la Pietrele lui Solomon.

Telecabina, Valea Jepilor sau creasta

Cu telecabina. Telecabina Bușteni–Babele are 4.350 de metri lungime și o diferență de nivel de 1.235 de metri. Drumul durează cam un sfert de oră, iar o cabină ia 25 de persoane.

Pe jos, pe Valea Jepilor. Din Bușteni pornește poteca marcată cu triunghi albastru, pe văile Urlătoarea Mică și Urlătoarea Mare, până aproape de cantonul Jepi. De acolo continui pe triunghi roșu până sub vârful Ciocârlia (2.025 de metri), apoi pe bandă galbenă, de-a lungul liniei telefonice, până la Babele. Traseul durează aproximativ cinci ore. Porțiunea Bușteni–cantonul Jepi este recomandată doar vara.

Pe creastă sau cu mașina. Dinspre cabana Piatra Arsă se vine pe creasta Bucegilor. Platoul se poate atinge și cu mașina, pe Transbucegi; din partea de sud, un drum urcă din Moroeni pe la barajul Bolboci până la hotelul Peștera, unde se întâlnește cu drumul care urcă pe platou.

Pe platou, vremea decide

Cabana Babele, cu 108 locuri, era punctul de plecare clasic pentru drumețiile din Bucegi. În ultimii ani a fost închisă, se află într-o stare avansată de degradare și a fost scoasă la vânzare în 2025, așa că nu te baza pe ea pentru cazare sau masă. De la Babele, banda galbenă duce mai departe la cabana Omu, în aproximativ două ore.

Platoul are climă alpină, cu temperaturi medii anuale sub 2 grade și vânturi foarte puternice. Ia haine groase chiar și în august. Vremea se schimbă repede, uneori cu trei anotimpuri în aceeași zi.