Castelul Cantacuzino din Bușteni

Logia de pe latura parcului

În 1928, într-o logie în stil brâncovenesc de la etajul castelului, s-au fotografiat împreună Regina Maria, Principesa Ileana și primul Patriarh al României, Miron Cristea. Lângă ei stăteau mirii: George Cantacuzino, nepotul Nababului și unul dintre marii arheologi ai țării, și Zoe Grecianu. Logia e încă acolo, cu coloanele ei de piatră și arcadele trilobate, pe aceeași latură cu terasa de unde privești Bucegii.

Castelul Cantacuzino se află în Bușteni, în cartierul Zamora, pe strada cu același nume. Clădirea are o valoare arhitecturală, istorică și artistică mare, iar de când a fost deschisă publicului primește în fiecare an zeci de mii de vizitatori din țară și din străinătate.

Nababul și cabana de vânătoare

Castelul a fost construit pentru prințul Gheorghe Grigore Cantacuzino, căruia contemporanii îi spuneau „Nababul”. Planurile au fost făcute de arhitectul Grigore Cerchez, unul dintre numele importante ale curentului neoromânesc. Pe locul castelului fusese o cabană de vânătoare veche, folosită de familie ca popas în drumurile spre Brașov.

Construcția a durat cinci ani, iar mobilarea încă un an și jumătate. La inaugurarea din 1911, castelul era foarte modern pentru acea vreme: avea electricitate, canalizare și apă potabilă. Până în 1930 a fost reședința de vară a familiei prințului.

În 1923, ca omagiu adus prințului, deasupra intrării din curtea interioară a fost sculptat textul: „Eu, Gheorghe Grigore Cantacuzino, cu soția mea Ecaterina născută Băleanu, clădit-am acest castel în amintirea străbunilor și pentru adăpostul urmașilor.”

Familia a păstrat castelul până la naționalizarea din 1948. A urmat o perioadă lungă în care clădirea a fost sanatoriu al Ministerului de Interne, iar pereții au fost vopsiți uniform, peste ornamente. După 1989, castelul a fost retrocedat Ioanei Cantacuzino, strănepoata Nababului, și a început restaurarea picturilor originale. Proprietate privată, castelul este deschis publicului din 2010.

Se spune că numele de „Castelul Zamora” nu vine doar de la cartier, ci de la o cățelușă de vânătoare a familiei. Când trebuia să aducă prada, stăpânii îi strigau „Za’ Mura!”.

Cum e construit

Clădirea este din piatră cioplită la exterior și cărămidă la interior, pe o fundație de beton, cu acoperiș de țiglă. Are forma unui patrulater deschis spre sud și e alcătuită din mai multe corpuri.

Pavilionul central. Corpul principal, cu demisol, parter și etaj, se întinde pe aproximativ 1.200 de metri pătrați la sol și peste 3.100 de metri pătrați în total.

Pavilionul de serviciu și vila administrativă. Pavilionul de serviciu are parter și etaj, cu o suprafață totală de circa 400 de metri pătrați. Vila administrativă e mult mai mică, cu un singur nivel de aproximativ 114 metri pătrați.

Capela. Al patrulea corp al ansamblului.

Turnul de vânătoare. Se ridică pe latura estică a curții interioare.

Ce să privești înăuntru

Interiorul are un aer romantic, dat de bogăția ornamentelor. La primul nivel e un mozaic de tip roman, iar holul principal este îmbrăcat în ceramică glazurată italiană. Picturile murale au fost făcute de artiști venețieni, vitraliile sunt din sticlă de Murano, iar scările de marmură de Carrara.

Scara din lemn de stejar a fost proiectată să se sprijine doar în pereți, fără niciun suport central. Șemineele sunt din calcar de Albești, cu mozaic policrom și foiță de aur. Plafoanele casetate și ușile sunt tot din stejar sculptat, iar feroneria de bronz a fost lucrată la Paris. Balustradele schimbă materialul de la o încăpere la alta: piatră sculptată, fier forjat sau lemn. Ridică privirea și spre casetoanele pictate și frizele decorative, ușor de ratat când te uiți doar la mobilier.

Cea mai neobișnuită piesă stă în pavilionul central: o galerie de douăsprezece portrete în mărime naturală ale principalilor membri ai ramurii valahe a familiei Cantacuzino, pictate pe piele de Cordoba. În Sala de Bal se află o colecție de heraldică cu 27 de blazoane ale familiilor boierești înrudite cu Cantacuzinii.

Din 2015, la etajul superior funcționează o galerie de artă cu expoziții temporare.

Castelul a ajuns cunoscut și printre cei care nu au trecut niciodată prin Bușteni. În 2022 a fost folosit ca decor pentru Academia Nevermore din serialul „Wednesday”, produs de Tim Burton, iar fațadele de piatră au devenit astfel familiare unui public mult mai larg.

Grădina, biserica și vizita

Castelul este înconjurat de o curte de 3,5 hectare. Grădina de la baza clădirii are trei havuzuri, dintre care două cu fântâni arteziene, iar aleea principală este mărginită de copaci aliniați, după modelul parcurilor din capitalele europene. Tot aici se află o grotă artificială și sculpturi ale unor artiști români și străini. Dincolo de curte, domeniul mai cuprinde 970 de hectare de pădure pe versantul Zamora.

În parc, între 1935 și 1936 a fost construită o biserică mică de lemn cu hramul Sfântul Gheorghe-Biruitorul. La sfințirea ei, pe 13 septembrie 1936, au fost invitate Regina Maria și Principesa Ileana. Biserica stă pe locul uneia mai vechi, adusă din Maramureș de strămoșii prințului în secolul al XVIII-lea.

Castelul e în Bușteni, pe strada Zamora. Păstrează timp separat pentru parc, care nu se vede dintr-o privire: aleile, havuzurile și grota se descoperă pe rând, după ce ieși din clădire. În zilele senine, terasa de piatră de la intrarea dinspre parc deschide priveliștea spre Bucegi și spre Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman, iar deasupra intrării principale se vede stema familiei Cantacuzino, sculptată în piatră.