Cetatea Ibida

Un oraș sub un sat

Satul Slava Rusă, din comuna Slava Cercheză, stă în partea central-sudică a județului Tulcea, în Podișul Babadagului. Până în secolul trecut s-a numit Kazîl-Sar, iar numele de azi vine de la rusescul Russkaia Slava. Satul acoperă în parte una dintre cele mai mari așezări urbane romane din Dobrogea, Libida sau Ibida, întinsă pe 24 de hectare și locuită din secolul al II-lea până în secolul al VI-lea după Hristos.

Situl arheologic este monument istoric, cu codul TL-I-s-A-05926, și apare în Repertoriul Arheologic Național cu nouă componente. Printre case și ogoare se mai văd porțiuni din zidul de incintă, cu turnuri și o poartă.

Getii, apoi Roma

Locul a fost locuit cu mult înaintea romanilor: aici exista o așezare getică încă din secolul al IV-lea înainte de Hristos. Romanii au cucerit regiunea în anul 27 î.Hr., iar în jurul anului 6 d.Hr. ea a intrat în provincia Moesia. Primele ziduri ale orașului au fost ridicate în perioada Principatului.

Ibida a crescut ca centru comercial. În vremea Tetrarhiei, la sfârșitul secolului al III-lea, orașul a primit ziduri mari, modificate apoi sub Constantin cel Mare. Incinta cuprindea aproximativ 24 de hectare. Pe dealul Harada, la sud-vest, i se alătura un fort de circa 3,5 hectare, astfel că orașul stătea pe teren plat, iar fortificația îl veghea de pe înălțime.

Atacuri și refaceri

Orașul a trecut prin mai multe valuri de atacuri. Goții l-au lovit în secolul al IV-lea, în timpul împăratului Valens. În 559 au venit kutrigurii, iar după acest atac împăratul Iustinian I a făcut cea mai amplă refacere a cetății. Tot în secolul al VI-lea au urmat atacurile avarilor și slavilor.

În secolul al VII-lea, după invaziile bulgarilor, orașul și împrejurimile lui au fost părăsite. Ibida nu a mai fost locuită ca oraș, iar ruinele au rămas sub pământ și sub satul care avea să apară mult mai târziu.

Orașul creștin

În interiorul zidurilor a fost săpată o bazilică creștină. La aproximativ 2,5 kilometri vest de oraș se află un complex monahal paleocreștin din perioada bizantină. Necropola romană din secolele IV–VI acoperă mai multe hectare și se întinde până la 2,5 kilometri de ziduri, semn că orașul a fost locuit des și multă vreme.

Cum a fost regăsită Ibida

Primul care a descris ruinele a fost Pamfil Polonic, în 1897. El a numărat 33 de turnuri și 3 porți. Vasile Pârvan, care săpa în același an la cetatea Ulmetum, a identificat în 1911 așezarea de la Slava Rusă cu Ibida, oraș cunoscut din izvoarele antice. Constantin Moisil a pomenit orașul în 1916, când aici a fost găsit un tezaur de drahme.

În 1917, în timpul ocupației din Primul Război Mondial, locotenentul bulgar Iconomof a făcut săpături și a dat peste resturile unei bazilici cu trei nave. Cercetările din 1953 au adus la lumină cărămizi getice și romano-bizantine, ceramică și monede de bronz din vremea lui Iustinian I. Săpăturile mai noi au scos la iveală partea de nord a zidurilor, cea care se vede cel mai bine azi.

Ce vezi la Slava Rusă

Zidurile păstrate ies din iarbă ca niște trepte de piatră. În porțiunile săpate se văd fețele zidului de incintă și bazele turnurilor, iar la sud-vest se ridică dealul Harada, unde stătea fortul. Fiind un sit deschis, în mijlocul câmpului, vizita înseamnă mai ales o plimbare de-a lungul zidurilor săpate.

Pentru cine vrea să lege Ibida de alte urme ale Antichității din Dobrogea, pagina despre situri antice și cea despre Dobrogea adună cetățile de pe malul Dunării și orașele grecești de la mare, ca Histria.

Vizita la cetatea Ibida

Situl se află la marginea satului Slava Rusă, comuna Slava Cercheză, în județul Tulcea. Este un sit arheologic în aer liber. Verifică dinainte dacă în zonă se fac săpături și ce porțiuni sunt deschise vizitatorilor.