Ce județe cuprinde Dobrogea românească?

Partea românească a Dobrogei, numită și Dobrogea de Nord, cuprinde județele Tulcea și Constanța. Partea de sud, Cadrilaterul, aparține Bulgariei, iar câteva insule de la nord de brațul Chilia, împreună cu Insula Șerpilor, aparțin Ucrainei.

De unde vine numele Dobrogea?

Numele vine de la Dobrotici, conducător local care a domnit între 1347 și 1386. În Antichitate, ținutul era cunoscut sub numele de Sciția Mică, Scythia Minor la romani.

De când este Delta Dunării în patrimoniul UNESCO?

Delta Dunării a intrat în patrimoniul mondial UNESCO în 1991. Din 21 mai 1991 este protejată și prin Convenția Ramsar, ca zonă umedă de importanță internațională, iar în România are statut de rezervație a biosferei.

Cum se ajunge la Sfântu Gheorghe, în Deltă?

La Sfântu Gheorghe, la capătul brațului sudic, se ajunge numai pe apă.

Locuri de vizitat în Dobrogea: Delta, Histria și cetățile Dunării

Pe monedele de argint bătute la Histria pe la 480–475 î.Hr., un vultur stă cocoțat pe un delfin. Sunt primele monede emise pe teritoriul de azi al României, iar locul în care au fost făcute este acum un câmp de ruine pe malul unui lac. Cine caută locuri de vizitat în Dobrogea dă peste multe asemenea straturi suprapuse.

Între Dunăre și Marea Neagră

Dobrogea este ținutul închis de cursul inferior al Dunării la vest și la nord și de Marea Neagră la est. Partea românească, Dobrogea de Nord, înseamnă județele Tulcea și Constanța. Sudul, Cadrilaterul, ține de Bulgaria. Numele vine de la Dobrotici, care a condus ținutul între 1347 și 1386, dar romanii îi spuneau Sciția Mică.

Geologic, regiunea pune alături trei vârste foarte diferite. În nord-vest se ridică Munții Măcinului, un masiv hercinian, cea mai veche bucată de uscat a Dobrogei. În sud se întinde podișul moesic. În nord-est, Delta Dunării este partea cea mai tânără, făcută din aluviunile aduse de fluviu și de mare.

Apele curgătoare sunt puține și scurte, adesea secate vara. Cele mai importante, Taița, Telița, Slava și Casimcea, ajung în limanele de pe țărm. Unele limane sunt sărate, ca Sinoe și Techirghiol; altele au apă dulce, ca Babadag, Razim, Golovița și Zmeica. Pentru cine vine din Carpați, peisajul pare aproape alt continent: dealuri joase, lumină multă, ape întinse și foarte puțină umbră.

Grecii, romanii și cetățile de pe malul fluviului

Coloniștii greci au fost primii care au construit orașe aici. Pe țărm au apărut Histria, Callatis și Tomis, organizate după modelul cetății-stat grecești. Cetatea Histria, întemeiată de oameni veniți din Milet în secolul VII î.Hr., este socotită prima așezare urbană de pe teritoriul României. A fost locuită aproape 1.300 de ani, până când invaziile din secolul al VII-lea d.Hr. și colmatarea golfului în care se afla portul au lăsat-o fără apărare și fără mare. Golful a devenit lacul Sinoe, iar ruinele stau azi pe malul lui: zidul roman târziu, Zona Sacră cu temple ale Afroditei și ale lui Zeus, o bazilică episcopală din secolul VI și un muzeu de sit deschis în 1982.

Romanii au luat orașele de pe țărm sub stăpânirea lor în anul 46 și au inclus ținutul în provincia Moesia. Dunărea a devenit graniță, iar Dobrogea, o parte a limesului danubian. Pe malul drept al fluviului, Cetatea Capidava arată cum a funcționat această graniță. Pe locul unui centru fortificat geto-dac s-a ridicat, la începutul domniei lui Traian, un castru roman, la care a lucrat și legiunea XI Claudia. Zidurile au fost distruse și refăcute de mai multe ori, iar bizantinii au reocupat locul în secolul al X-lea, cu o așezare de bordeie. Un incendiu provocat de pecenegi, în 1036, a pus capăt locuirii.

Tot de la Traian vine și monumentul Tropaeum Traiani de la Adamclisi, înălțat în anul 109 d.Hr. pentru a marca victoria asupra armatei lui Decebal din iarna 101–102. Dacă îți plac siturile romane, o asemenea zi se poate construi în jurul fluviului și al podișului din sud.

Locuri de vizitat în Dobrogea pe apă: Delta Dunării

Cealaltă jumătate a regiunii nu se vizitează pe jos. Delta Dunării, a doua ca mărime dintre deltele Europei și cea mai bine conservată, a intrat în patrimoniul mondial UNESCO în 1991. În România are statut de rezervație a biosferei. Între brațe se află sute de lacuri, iar printre locuitorii ei se numără peste 360 de specii de păsări și 45 de specii de pești de apă dulce.

Fluviul se desparte întâi în brațul Chilia, la nord, și brațul Tulcea, care se împarte la rândul lui în Sulina și Sfântu Gheorghe. Chilia formează granița cu Ucraina și duce cea mai mare parte a apei. Sulina are un curs drept, dragat permanent pentru vasele maritime. Sfântu Gheorghe, orientat spre sud-est, are 112 kilometri și la vărsare a format insulele Sacalin, începutul unei delte secundare.

Acolo, la capătul brațului sudic, stă satul Sfântu Gheorghe. Apare ca San-Giorgio pe o hartă genoveză din 1318, trăiește din pescuit și din plimbările cu barca și este înconjurat de un dig de 6,5 kilometri. În sudul comunei se întinde rezervația integrală Sacalin-Zatoane, cu lacuri în care se opresc lebede, stârci, țigănuși și lopătari, iar plaja satului trece drept cea mai lungă și mai lată plajă a litoralului românesc.

Ca locuri de vizitat în Dobrogea, Histria și Capidava se pot vedea într-o zi; Delta cere mult mai mult timp. Drumul pe apă face parte din vizită.

Un ținut cu multe limbi

Istoria Dobrogei a fost agitată, pentru că se afla la răscrucea unor drumuri mari. După Mircea cel Bătrân, care a alipit-o Țării Românești în 1388–1389, a urmat stăpânirea otomană, începută între 1418 și 1421. În secolele următoare s-au așezat aici populații turcice, apoi lipoveni, începând cu secolul al XVIII-lea. Ciobani din Ardeal, din Moldova și din Țara Românească veneau în fiecare iarnă cu turmele, iar mulți au rămas. După 1840 au fost colonizați și germani, care au întemeiat sate precum Malcoci, Ciucorova și Atmagea și au plecat aproape toți în 1940.

În 1878, prin Congresul de la Berlin, Dobrogea de Nord a devenit parte a României. A urmat podul de la Cernavodă, care a legat-o pe calea ferată de restul țării, iar Constanța a devenit principalul port la Marea Neagră.

Amestecul se vede și azi: la recensământul din 2021, în cele două județe trăiau și turci, tătari și ruși lipoveni, fiecare comunitate cu în jur de două procente sau mai puțin. Satele Jurilovca și Sarichioi au fost întemeiate, potrivit tradiției locale, de lipoveni plecați de la Sfântu Gheorghe.

Cum legi Dobrogea într-o călătorie

Planul pentru locuri de vizitat în Dobrogea se împarte firesc în două. Pe uscat, Histria și Capidava pot intra în același drum, una pe malul lacului Sinoe, la nord de Constanța, cealaltă deasupra Dunării, pe drumul care însoțește fluviul între Cernavodă și Hârșova. Delta Dunării, în schimb, se lasă descoperită doar pe apă, iar câteva zile acolo spun mai mult decât o excursie de o după-amiază.

Vara e anotimpul firesc, mai ales pentru plajă și pentru drumul pe apă. Siturile arheologice sunt în aer liber, cu foarte puțină umbră. Apa și o pălărie ajută. Pentru accesul în zonele protejate ale Deltei, regulile se află la administrația rezervației.

Litoralul are propriile stațiuni, de la Mamaia și Eforie la Costinești și Mangalia, iar ele se pot combina ușor cu una dintre cetăți. La Histria, ruinele însele se află pe un promontoriu inclus în Rezervația Biosferei Delta Dunării, așa că binoclul își are rostul și printre zidurile antice.