Situri antice din România: cetăți dacice, castre romane și Histria

Pe un vas găsit la Grădiștea de Munte scrie, cu litere latine, „DECEBALVS PER SCORILO”. Tot acolo s-au găsit blocuri de calcar inscripționate cu litere grecești și monede de aur pe care scrie „KOSON”. Trei scrieri în aceeași capitală de munte rezumă ce găsești în situri antice din România: lumi care s-au întâlnit, au făcut comerț și s-au războit pe același teritoriu.

Grupul de aici adună cetățile dacice, orașele și castrele romane și coloniile grecești care se pot vizita. Mai jos sunt așezate după vechime, nu după faimă.

Grecii de la Marea Neagră

Cea mai veche dintre ele e la mare. Histria a fost întemeiată de coloniști veniți din Milet în secolul VII î.Hr. și este socotită prima așezare urbană de pe teritoriul României. Numele vine de la Dunăre, pe care grecii o numeau Istros. Pe monedele bătute aici în jurul anilor 480–475 î.Hr., primele de pe teritoriul actual al țării, apare un vultur așezat pe un delfin.

Orașul a trăit treisprezece secole. Sfârșitul a venit în secolul al VII-lea d.Hr., cu invaziile avaro-slave, dar și cu o cauză mai lentă: golful portului s-a colmatat, iar marea s-a retras. Golful de odinioară este azi lacul Sinoe. Ruinele au fost identificate în 1868, iar săpăturile le-a început Vasile Pârvan în 1914.

Printre situri antice din România, Histria are și una dintre cele mai tulburătoare descoperiri. Într-unul dintre tumulii necropolei, numerotat XII, un localnic de rang înalt a fost îngropat pe la anul 500 î.Hr., iar ritualul, cu influențe homerice, a inclus sacrificarea a 35 de oameni. În interiorul zidului roman târziu se văd azi Zona Sacră, cu templele Afroditei și ale lui Zeus, și o bazilică episcopală din secolul VI, lungă de peste 60 de metri. Din 2007, situl este pe Lista Patrimoniului European.

Situri antice din România lăsate de daci

În Munții Orăștiei, regii daci au construit un sistem de șase fortărețe. Sarmizegetusa Regia, capitala, stă pe Dealul Grădiștei, la 1.200 de metri, pe cinci terase ridicate din blocuri masive de piatră în tehnica numită murus dacicus. Zidul închidea aproximativ 3 hectare, iar spre vest se întindea o așezare civilă, cu ateliere, hambare și apă adusă prin conducte de ceramică.

La est de cetate, zona sacră păstrează sanctuare patrulatere și două circulare, între care cel numit Calendarul Circular, plus un pavaj de andezit în formă de soare. Toate cele șase fortărețe fac parte din patrimoniul mondial UNESCO.

Nici numele nu e lămurit. S-a păstrat doar prin greacă și latină, în forme ca Zarmizeghéthousa sau Sarmizge, iar explicațiile propuse de Ioan I. Russu, Vasile Pârvan sau Wilhelm Tomaschek au rămas ipoteze.

Romanii: capitala, granița, Dunărea

După victoria din 106, Roma a reorganizat totul. Capitala nouă, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, a fost întemeiată între 108 și 110 jos, pe câmpia Hațegului, la 531 de metri, cu Retezatul și Poiana Ruscă drept bariere naturale. Hadrian i-a adăugat numele vechii capitale dacice, ca orașul nou să pară continuatorul ei. Zidul închidea 32,4 hectare, iar amfiteatrul avea loc pentru circa 5.000 de oameni. Pietre din ruinele ei au ajuns mai târziu în zidurile bisericii din Densuș.

La marginea de nord-vest a provinciei, Porolissum, în Sălaj, apăra principala trecere prin Carpați. Traian a înființat aici un punct fortificat în 106, iar castrul de pe dealul Pomet, de 226 pe 294 de metri, e unul dintre cele mai mari din Dacia. Orașul civil din jur a ajuns centrul provinciei Dacia Porolissensis și trăia din comerț cu populațiile de dincolo de graniță. Lângă castru existau două cetăți dacice mari, iar garnizoana pare să fi trăit în pace cu satele dacice din jur.

Pe Dunăre, Capidava arată cum o singură cetate trece prin mai multe lumi. A fost centru fortificat geto-dac, apoi castru roman ridicat sub Traian, apoi centru episcopal, iar în secolul al X-lea bizantinii au reluat locul. Locuirea s-a încheiat cu incendiul pecenegilor din 1036.

Ce să urmărești pe teren

Situri antice din România ca acestea se citesc mai ușor dacă știi ce cauți. Ruinele sunt de cele mai multe ori ziduri joase, temelii și pavaje, nu clădiri întregi.

Ștampilele. Pe cărămizile și țiglele de la Capidava apar numele legiunilor XI Claudia, V Macedonica și I Italica. Fiecare unitate și-a lăsat semnul pe materialul cu care a construit.

Amfiteatrele. La Ulpia Traiana și la Porolissum, lângă arenă se aflau sanctuare ale zeiței Nemesis, venerată de soldați și gladiatori.

Porțile. La Porolissum, Porta Praetoria a fost refăcută și este primul lucru pe care îl vezi pe deal. La Capidava, poarta de sud era intrarea principală, iar lângă ea stătea un depozit de provizii.

Muzeele de sit. Histria are un muzeu cu amfore, inscripții și podoabe, iar la Sarmizegetusa obiectele găsite ajung la Muzeul de Arheologie, fondat în 1924.

Cum le legi într-un drum

Sarmizegetusa Regia și Ulpia Traiana sunt amândouă în județul Hunedoara și se pot vedea în aceeași călătorie, împreună cu biserica din Densuș, din Țara Hațegului. Histria și Capidava sunt în județul Constanța, una la malul lacului Sinoe, cealaltă deasupra Dunării, între Cernavodă și Hârșova. Porolissum stă singur, în nord-vest, nu departe de Zalău.

Siturile sunt în aer liber și cer timp, mai ales Histria și Ulpia Traiana, care se întind pe suprafețe mari: zidul orașului roman de la Ulpia Traiana închidea singur 32,4 hectare. La Sarmizegetusa Regia, pietrele sanctuarelor nu sunt bănci: privește-le de pe margine.