Topul destinațiilor din România: 15 locuri, din Maramureș în Dobrogea

Pe lista de mai jos stau o cruce de stejar pictată, o peșteră închisă de mii de ani și un drum săpat prin munte de geniști. Ordinea nu este un clasament cu puncte. Lista a fost alcătuită urmărind varietatea regiunilor și a felurilor de locuri, cu prioritate pentru locurile care au cele mai bogate pagini în atlas, astfel încât fiecare dintre cele nouă regiuni să aibă cel puțin o destinație.

Fiecare intrare spune pe scurt de ce merită drumul și duce la pagina completă, unde găsești istoria, ce vezi la fața locului și cum ajungi.

Nordul: pictură, lemn și versuri

Bucovina și Maramureșul sunt vecine pe hartă, dar au construit în materiale opuse: piatra pictată a domnitorilor și lemnul satelor.

1. Mănăstirea Voroneț

Ștefan cel Mare a ridicat biserica în 1488, în doar trei luni și trei săptămâni. Fațadele au fost pictate abia în 1547, la inițiativa mitropolitului Grigore Roșca, iar peretele de vest a fost lăsat intenționat fără nicio fereastră, ca să încapă pe el întreaga Judecată de Apoi. Albastrul de pe ziduri a ajuns să poarte numele mănăstirii. Pagina Mănăstirii Voroneț explică frescele, fațadă cu fațadă.

2. Cimitirul Vesel din Săpânța

Aproape 800 de cruci de stejar, pictate în culori vii, poartă versuri în care cei îngropați își povestesc viața, adesea cu haz. Totul a pornit în 1935 de la o idee a preotului Grigore Rițiu: meșterul Stan Ioan Pătraș să facă brațul vertical al crucilor mai lat, ca să încapă pe el un epitaf. Ucenicul lui, Dumitru Pop-Tincu, a dus mai departe meșteșugul. Cimitirul Vesel rămâne însă un cimitir folosit de sat.

3. Biserica de lemn din Șurdești

În 1721, meșterul Ion Macarie a ridicat pentru comunitatea greco-catolică a satului o biserică din stejar de munte cu turnul de 54 de metri. A fost socotită, la vremea ei, cea mai înaltă biserică de lemn din lume. Pe fiecare cruce stă o semilună, pusă potrivit tradiției ca să ferească biserica de o nouă năvălire tătară. Biserica din Șurdești face parte din patrimoniul UNESCO din 1999.

Transilvania: cetăți, castele și o peșteră cu gheață

Aproape jumătate din atlas se află în Transilvania, așa că alegerea de aici a fost cea mai grea.

4. Cetatea Sighișoarei

Orașul vechi de pe deal, ridicat de coloniștii sași, nu s-a golit niciodată: oamenii locuiesc și azi în casele dintre ziduri. Turnul cu Ceas, înalt de 64 de metri, este intrarea principală, iar din cele 14 turnuri ale breslelor au rămas nouă. Tot aici s-a născut Vlad al III-lea, cunoscut ca Vlad Țepeș. Centrul istoric a intrat în patrimoniul mondial în 1999. Totul despre turnuri și Scara acoperită, pe pagina Cetății Sighișoarei.

5. Biserica fortificată din Biertan

Biserica-cetate de pe dealul din mijlocul satului a fost construită între 1490 și 1520 și a fost ultima ridicată în stil gotic târziu în Transilvania. Are cel mai mare altar poliptic din țară, cu 28 de panouri, și o ușă de sacristie cu 19 încuietori, premiată la Paris în 1900. Trei rânduri de ziduri o înconjoară. Detaliile, inclusiv camera soților certați, sunt pe pagina bisericii din Biertan.

6. Castelul Bran

În 1377, regele Ludovic I le-a dat brașovenilor dreptul să ridice aici o cetate de piatră, la capătul ardelean al drumului spre Țara Românească. Între 1407 și 1419 a fost în stăpânirea lui Mircea cel Bătrân, iar în 1920 orașul Brașov l-a dăruit Reginei Maria. Retrocedat moștenitorilor Principesei Ileana în 2006, castelul s-a redeschis ca muzeu în 2009. Istoria completă, pe pagina Castelului Bran.

7. Castelul Corvinilor

Iancu de Hunedoara a transformat după 1440 o fortificație mai veche în castelul familiei sale, iar regele Matei Corvin l-a extins după 1458. Legenda spune că fântâna de 28 de metri a fost săpată în 15 ani de trei prizonieri turci cărora li se promisese libertatea. Pe o coloană din Sala Cavalerilor, numele constructorului apare de două ori. Mai multe despre incendiul din 1854, pe pagina Castelului Corvinilor.

8. Ghețarul de la Scărișoara

Sub un aven de pe platoul Ghețari–Ocoale, în comuna Gârda de Sus, stă un bloc de gheață de aproximativ 80.000 de metri cubi. Gheața de la bază are în jur de 4.000 de ani, iar blocul primește în fiecare iarnă un strat nou la suprafață. Pentru vizitatori sunt deschise avenul, Sala Mare și zona numită Biserica, restul fiind rezervație științifică. Drumul de acces e descris pe pagina Ghețarului de la Scărișoara.

Sudul: un drum de creastă, un palat regal și o axă de sculpturi

Muntenia și Oltenia aduc trei lucruri foarte diferite, legate doar de Carpați.

9. Transfăgărășanul

Drumul a fost construit între 1970 și 1974 peste Munții Făgăraș. Pe 16 august 1971, la cota 1600, două unități de geniști care săpau din direcții opuse s-au întâlnit în mijlocul muntelui. Șoseaua urcă la 2.042 de metri, lângă Lacul Bâlea, unde trece printr-un tunel de 887 de metri. Porțiunea înaltă e deschisă doar vara, așa că verifică pagina Transfăgărășanului înainte să pleci.

10. Castelul Peleș

Regele Carol I a început castelul de la Sinaia în 1873, iar sub piatra de temelie au fost îngropate monede de aur cu chipul său. Inaugurarea a avut loc în 1883, dar forma de azi a fost atinsă abia în 1914. Castelul are 160 de camere și un turn central de 66 de metri, iar din 1953 funcționează ca muzeu. Sălile care se vizitează sunt descrise pe pagina Castelului Peleș.

11. Ansamblul Brâncuși de la Târgu Jiu

Masa tăcerii, Aleea scaunelor, Poarta sărutului și Coloana fără sfârșit stau pe aceeași axă de 1.275 de metri, ridicate în memoria celor căzuți în Primul Război Mondial. Ansamblul a fost inaugurat pe 27 octombrie 1938, iar Coloana are 29,33 de metri. Din 2024 este în patrimoniul mondial UNESCO. Totul se parcurge pe jos, de la vest la est; vezi pagina Ansamblului Brâncuși.

La margini: Moldova, Dobrogea, Crișana și Banat

Ultimele patru destinații sunt departe de traseele obișnuite și tocmai de aceea completează lista.

12. Cetatea Neamțului

Cetatea de pe deal, deasupra Târgu Neamțului, a fost construită în vremea lui Petru al II-lea și întărită de Ștefan cel Mare. Asediul din 1476 a însemnat opt zile de bombardament sub comanda sultanului Mahomed al II-lea, până când un prizonier german ținut în donjon a întors tunurile cetății spre corturile turcilor. După reabilitare, s-a redeschis în 2009 cu 21 de încăperi amenajate. Povestea asediului, pe pagina Cetății Neamțului.

13. Cetatea Histria

Coloniștii greci din Milet au întemeiat aici, în secolul VII î.Hr., cel mai vechi oraș de pe teritoriul de azi al României. A fost locuit aproape 1.300 de ani, iar tot aici au fost bătute primele monede de pe acest teritoriu. Golful în care stătea portul s-a colmatat și a devenit lagună, iar ruinele privesc azi spre lacul Sinoe. Zonele sitului sunt descrise pe pagina Cetății Histria.

14. Peștera Urșilor

Pe 17 septembrie 1975, o explozie la cariera de marmură de lângă Chișcău a deschis o peșteră închisă de mii de ani. Numele vine de la fosilele de urs de cavernă găsite aici; în 1983 au fost descoperite 140 de schelete. Temperatura rămâne în jur de 10 °C tot anul, iar turiștii merg pe nivelul superior, de 488 de metri. Detalii despre galerii, pe pagina Peșterii Urșilor.

15. Teatrul din Oravița

Un oraș minier de la poalele Munților Aninei și-a construit în 1816–1817 o sală de spectacol după modelul Burgtheaterului din Viena. La inaugurare a venit împăratul Francisc I al Austriei. Este cea mai veche clădire de teatru din Banat, iar în 1868 Eminescu a trecut pe aici ca sufleor în trupa lui Mihail Pascaly. Despre muzeul din clădire, pe pagina Teatrului din Oravița.