Peșteri din România: ghețari subterani, oase de urs și galerii

La Peștera Urșilor de la Chișcău, primul om care a intrat a fost un miner. Pe 17 septembrie 1975, o explozie în cariera de marmură a deschis în stâncă un gol pe care nu-l știa nimeni, iar Traian Curta a coborât în puț înaintea tuturor. Multe peșteri din România au povești de descoperire la fel de întâmplătoare, dar și mai vechi, unele pierdute de tot.

Grupul de aici adună peșterile amenajate pentru vizitare, cele în care intri pe un traseu stabilit, cu lumină și un administrator la intrare. Lista completă e mai jos, pe hartă.

Cum se formează peșterile din România

O peșteră este un gol natural în scoarța pământului, cu ieșire la suprafață. Omul sapă mine, tunele și galerii, dar nu peșteri. Grupul include totuși și Salina Turda, o mină de sare, nu o peșteră, amenajată pentru vizitare. Cele mai multe dintre cele de aici sunt săpate de apă în calcar, de-a lungul a mii de ani, iar o parte au mai multe etaje, fiecare format în altă epocă.

Diferența dintre peșteră și aven ține de pantă. Într-o peșteră galeriile sunt mai ales orizontale sau puțin înclinate. Într-un aven coboară vertical sau aproape vertical. Ghețarul de la Scărișoara începe ca un aven: un puț cu diametrul de 60 de metri, în pădurea de la marginea platoului, cu o potecă tăiată în stâncă și scări metalice care coboară 48 de metri.

Nivelurile. Peștera Meziad, din Pădurea Craiului, are două etaje de galerii. Locul în care se suprapun se numește Podul Natural, iar acolo golul subteran ajunge la 35 de metri înălțime. Peștera Muierilor, săpată de râul Galbenul pe marginea sudică a Parângului, are patru niveluri; cel de jos e rezervație speologică și nu se vizitează.

Formațiunile. Apa care picură din tavan aduce carbonat de calciu, uneori oxid de fier sau bioxid de siliciu. Din ele cresc stalactitele, stalagmitele, coloanele și draperiile, iar culoarea pereților se schimbă după ce aduce apa. La Muierilor, oxidul de fier a colorat o stâncă în roșu, numită Stânca Însângerată.

Ce le deosebește

Fiecare peșteră are un lucru pe care nu-l găsești la celelalte.

Oamenii au folosit dintotdeauna gura peșterilor. În Munții Apuseni, adăposturile de sub stâncă și primele săli aflate aproape de case au ajuns grajduri sau depozite, iar în alte locuri lângă intrare s-au ridicat case și mănăstiri. Câteva peșteri din România păstrează și urme ale omului preistoric, pe lângă cele ale animalelor care s-au adăpostit în ele.

La Scărișoara e gheața. Blocul din Sala Mare are aproximativ 80.000 de metri cubi, gheața de la bază are circa patru milenii, iar din carotele extrase în 2005 cercetătorii reconstituie clima ultimelor patru milenii. Peștera este rezervație speologică din 1938.

La Peștera Urșilor sunt oasele. În 1983 au fost găsite 140 de schelete de urs de cavernă, o specie dispărută, iar printre fosile s-au identificat și leul de peșteră și hiena de peșteră. Publicul merge pe nivelul superior, de 488 de metri, iar la capăt intră într-o sală luminată cu lumânări.

Muierilor are cea mai veche poveste umană. În 1952 a fost găsit acolo craniul unei femei, a cărei vârstă este estimată astăzi la circa 34.000 de ani, printre cele mai vechi urme ale omului modern din preistoria țării.

Peștera Polovragi, din Cheile Oltețului, e cea a legendelor. Se spune că picăturile care cad din tavan sunt lacrimile lui Zalmoxe, iar localnicii arată în tavan rădăcina împietrită a unei plante de leac, polvraga. Între 1505 și 1968, în primii metri ai peșterii s-au retras călugări.

Peștera Ialomiței, la aproximativ 1.530 de metri în Bucegi, are o mănăstire chiar la intrare, ctitorită în secolul al XVI-lea de Mihnea cel Rău. Prima sală îi poartă numele.

Vizita în peșteri din România, pe scurt

Aerul dinăuntru e rece și umed tot anul. La Chișcău termometrul arată în jur de 10 °C, cu o umiditate de 97%, iar la Polovragi în jur de 9 grade. Vara intri dintr-o zi caldă într-o răcoare de toamnă, iarna intri într-un loc mai cald decât afară. Pentru orice peșteră din această listă contează trei lucruri: încălțăminte cu talpă aderentă, un strat de haine în plus și răbdare la trecerile joase. La Ialomița, bolta din Pasaj coboară pe alocuri la un metru și jumătate. La Scărișoara, coborârea în aven se face pe scări metalice prinse de pereți, iar jos te așteaptă zăpadă.

Liliecii au nevoie de liniște. La Meziad hibernează o colonie de Miniopterus schreibersii, la Polovragi aproximativ 300 de lilieci cu potcoavă, iar în cupola de la Muierilor stă o altă colonie. Iarna, când ei dorm, vorbește încet și nu îndrepta lanterna spre tavan.

Peșteri care se leagă între ele

În Gorj și Vâlcea, Polovragi și Muierilor sunt apropiate: comuna Polovragi stă între Horezu și Baia de Fier, așa că amândouă încap ușor într-o zi. La Polovragi, drumul pornește de la mănăstirea care închide capătul străzii principale.

În Bihor, Meziad și Peștera Urșilor stau amândouă în vestul Munților Apuseni, iar Beiușul e o bază bună pentru ele.

Scărișoara stă mai departe, în Apuseni, deasupra comunei Gârda de Sus, pe valea Arieșului Mare. Dintre peșterile de aici, Ialomița e singura din Bucegi și se poate lega de o zi pe platou, la Babele.

Dacă intri în mai multe peșteri din România în aceeași călătorie, alege-le diferite: una cu gheață, una cu oase, una cu formațiuni. La Chișcău, pavilionul de la intrare găzduiește și un mic muzeu speologic.